Search
Joi 17 August 2017 17:19:20
  • :
  • :

Parenting la puterea mami!

11 locuri de vizitat în Țara Hațegului

 

Ţara Haţegului reprezintă destinaţia ideală de vacanţă, datorită multitudinii de atracţii turistice istorice şi naturale. Aceasta se remarcă prin existenţa unora dintre cele mai importante monumente de arhitectură şi vestigii arheologice din ţară. De asemenea, zona este cunoscută pentru fosilele şi ouăle de dinozauri, care s-au găsit şi datorită „autostrăzii apelor”, o salbă de hidrocentrale construite pe cursul Răului Mare.

 

Obiective turistice

1. Rezervaţia de zimbri din Haţeg
Zimbrul – acest animal rar întâlnit în prezent dar care acum câteva sute de ani popula pădurile sălbatice ale Europei – şi-a găsit locul în rezervaţia Slivuţ-Haţeg încă din anul 1958, când aici au fost aduse două exemplare din Polonia, Podarek şi Polonka, pe numele lor. Iar dacă zimbrii polonezi aveau nume care începeau cu litera P, s-a instituit tradiţia că exemplarele care urmau să populeze rezervaţia din Haţeg să primească nume care încep cu litera R. Prin urmare toţi cei peste 50 de zimbri care s-au născut în România în ultimii 57 de ani au fost botezaţi cu nume româneşti: Român, Romina, Roxana, Romeo, Roşu, Rodica etc.
Rezervaţia are o suprafaţă de 50 de hectare şi se află la marginea oraşului Haţeg. Anul trecut în rezervaţie mai erau doar şase animale, celelalte fiind nimicite de boala limbii albastre (motiv pentru care rezervaţia a fost închisă o perioada, intrând în carantină).

Rezervatia de zimbri din Hateg

Foto: autentici.ro

2. Mănăstirea Prislop
La 13 km de oraşul Haţeg, în apropierea satului Silvaşu de Sus, într-un cadru natural superb, înconjurat de dealuri, se află unul dintre cele mai populare locuri româneşti ale momentului. Mănăstirea Prislop a fost ctitorită de Nicodim de la Tismana (Sfântul Nicodim), între anii 1399-1405. Aceasta este versiunea oficială dar nu foarte sigură, atâta vreme cât a existat o singură mărturie prin care este consemnată prezenţa lui Nicodim în acele locuri. Mult mai concretă este menţionarea Domniţei Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă Basarab, care a refăcut-o din temelii în anul 1564. În anii ce au urmat, informaţiile despre soarta mănăstirii au continuat să fie rare. Se ştie că aici s-a înfiinţat o şcoală de învăţături religioase pentru tinerii care urmau să devină preoţi, apoi, din 1762, mănăstirea a intrat în mod bizar sub administrarea Bisericii Greco-Catolice, până în 1948, când a revenit în făgaşul ortodox, stareţul ei devenind părintele Arsenie Boca, care fusese desemnat de mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, să reînvie spiritul locului, aşa cum o făcuse şi la Sâmbătă de Sus, mănăstire distrusă în urmă războiului. Arsenie Boca, cel care, după ce Prislop a devenit mănăstire de maici, avea să rămână duhovnic (până în 1959 când a fost izolat de comunişti) şi să-şi lege definitiv numele de acest lăcaş de cult. Părintele Boca a decedat la 28 noiembrie 1989 şi a fost înmormântat în cimitirul mănăstirii Prislop care a devenit astfel un important loc de pelerinaj pentru credincioşii din întreagă ţară.

Manastirea Prislop

Foto: varbit-tour.ro

3. Sarmizegetusa Ulpia Traiana
Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost capitala Daciei romane, fiind fondată de Terentius Scaurianus, primul guvernator al regiunii, între anii 108-110, cel care a dat oraşului, practic, acelaşi nume cu cel al capitalei dacice (Sarmizegetusa Regia), aflate la cca 40 km distanţă spre est, în munţii Orăştiei. Ulpia Traiana se întindea pe o suprafaţă de 40 ha şi a devenit, în timp, principalul centru economic, politic, administrativ, militar şi religios al provinciei romane Dacia. Oraşul avea o populaţie de circa 25-30.000 locuitori, mulţi dintre aceştia fiind veterani ai războaielor purtate prin aceste locuri.
Ruinele Ulpiei Traiana pot fi lesne vizitate, intrarea făcându-se chiar din DN68, din localitatea Sarmizegetusa, aflată la 16 km de oraşul Haţeg. Amfiteatrul (care putea să găzduiască până la 5000 de oameni), thermele, palatul augustalilor, forul (centrul civic şi politico-administrativ) şi edificiile publice (băi, ateliere, etc) au fost scoase la iveală de către arheologi, alături de obiecte dacice care sunt găzduite de muzeul din apropiere. Un loc ce respiră istoria antică a acestui popor dar care e pus în valoare turistică într-un mod bizar: ruinele fostului oraş se întind printre căpiţe de fân şi livezi ce aparţin localnicilor.

Sarmizegetusa Ulpia Traiana

Foto: cautalafix.ro

4. Biserica Sfântul Nicolae din Densuş
Această bijuterie situată în satul Densuş este obiectivul turistic numărul unu din Haţeg. Şi asta nu doar pentru că biserica Sf. Nicolae din Densuş este cel mai vechi edificiu religios românesc în care se ţin slujbe ci pentru că efectiv frumuseţea acestui loc are în ea ceva magic. Satul se află la 10 km de Haţeg, pe DN68, în direcţia Caransebeş (se face dreapta la Toteşti). Despre originile bisericii există mai multe supoziţii. Se pare că iniţial, aici a fost un mausoleu ridicat de romani în cinstea generalului Longinus Maximus, care a pierit în timpul luptelor contra dacilor. Alte surse vorbesc despre faptul existenţei unui templu dacic, închinat lui Zamolxe, cu mult înainte de sosirea legiunilor romane. Iar descoperiri recente dezvăluie că biserica nu ar fi chiar atât de veche ci ar fi fost ridicată cândva în secolul 13. Cert e că forma actuală a bisericii de la Densuş (restaurată la începutul anilor 2000, prin contribuţia Ambasadei Statelor Unite şi a Ministerului Culturii) este nemaiîntâlnită. Biserica pare ”îmbrăcată” în piatră şlefuită, la baza aflându-se coloane române de susţinere şi bolovani verticali aduşi de la Sarmizegetusa. Alături se află un cimitir iar preotul bisericii, în caz că îl prinzi prin preajma, îţi va poveşti cu drag despre locul în care te afli. Un adânc sentiment de linişte şi pace domneşte în jurul Densuşului, fapt ce transformă acest frumos obiectiv din Ţara Haţegului într-unul de neocolit.

Biserica Sfântul Nicolae din Densuş

Foto: commons.wikimedia.org

5. Castelul Kendeffy
Aflat în localitatea Sântămăria Orlea, din judeţul Hunedoara, castelul Kendeffy a fost ridicat în anul 1782, pe locul unui fost conac, de către contele Elek Kendeffy, care făcea parte dintr-o veche familie nobiliară transilvăneană (cu origini în secolul 13). Iniţial, castelul a fost construit în stil baroc dar contele Arpad Kendeffy, urmaşul lui Elek, l-a transformat în stil neo-gotic odată cu renovarea din anii 1870-74. Tot Arpad a fost cel care a amenajat un parc în stil englezesc, după moda timpului, dând locului un farmec romantic care avea să reziste mulţi ani şi care a făcut din castelul Kendeffy unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale Haţegului.
În 1946 castelul a fost naţionalizat de comunişti, care l-au alungat pe Gabor Kendeffy, ultimul proprietar, iar multe dintre obiectele valoroase din interior au dispărut fără urmă. Cu toate acestea, el a fost transformat în hotel şi a funcţionat fără probleme vreme de câteva decenii, fiind foarte vizitat de către turişti. După 1989 castelul a fost retrocedat unui urmaş al familiei de nobili, care a încercat să păstreze hotelul dar nu a avut posibilităţi financiare, nu l-a modernizat şi a fost nevoit să-l închidă. În prezent, castelul Kendeffy se află într-o evidentă stare de degradare şi nu poate fi vizitat ci doar privit din spatele gardurilor pe care atârnă o tristă şi inutilă pancardă: ”Proprietate privată. Accesul interzis”. Cu toate acestea, dacă aveţi drum prin Sântămăria Orlea, recomandăm să vă opriţi fie şi pentru câteva minute pentru a admira un edificiu istoric de excepţie, care în altă parte ar fi fost cu siguranţă pus în lumină şi apreciat la adevărata lui valoare.

Castelul Kendeffy

Foto: wikimapia.org

6. Parcul Naţional Retezat
Munţii Retezat, cu cele 20 de creste ale sale care depăşesc 2000 metri înălţime (cel mai înalt, vârful Peleaga – 2509 m), cu lacurile glaciare, cu relieful impunător şi peisajele unice, constituie una dintre cele mai frumoase zone montane ale României. Parcul Naţional, înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, are statut de arie naturală protejată, având o supra faţă totală de circa 54.000 hectare. Iubitorii de natură vor descoperi paradisul în această zona unică în care sunt peste o mie de specii de plante (unele foarte rare) şi o mulţime de animale sălbatice – capre negre, râşi, mistreţi, iepuri, lupi, urşi, cerbi, căprioare, pisici sălbatice etc. Amatorii de trasee montane pot urca până la cel mai întins lac alpin din România – Lacul Bucura, aflat la înălţimea de 2041 m dar pot ajunge şi la multe dintre celelalte 80 de lacuri (58 permanente) şi tauri alpine. În comuna Sălaşu de Sus se află un Centru de Vizitare, de unde poţi afla mai multe informaţii despre traseele turistice din Retezat, starea drumurilor, flora, fauna şi alte lucruri specifice zonei.

Parcul Naţional Retezat

Foto: lataifas.ro

7. Biserica de Colţ
În satul Suseni al comunei Râu de Mori, pe o culme vizavi de ruinele cetăţii cu acelaşi nume, se află Biserica de Colţ, un schit cu obşte de călugări, construit între 1310-1315, care a aparţinut, deopotrivă cu cetatea (care a inspirat scrierea Castelul din Carpaţi, a lui Jules Verne) familiei cnezilor Cândea. Având ca element reprezentativ excepţional turnul fortificat de piatră construit chiar deasupra altarului, biserica a fost iniţial ridicată din piatră brută şi ceea ce se poate vedea azi este doar o rămăşiţă a unui complex monahal mai vast.
Se pare că după secolul 16 biserica a fost părăsită şi a rămas în paragină, apoi a fost transformată în grajd pentru animale de către conducătorii comunişti. După 1989, Episcopia Aradului a reînfiinţat viaţa monahală de aici şi edificiul a fost restaurat.
Pe stânca din faţa bisericii, ruinele Cetăţii Colţ (la care ajungi mergând vreme de jumătate de oră pe o potecă marcată, prin pădure) aşteaptă vremuri mai bune, pentru a reveni la înfăţişarea din secolul 16, atunci când a fost (re)construită de către familia Kendeffy, în scopuri de apărare. De reţinut că nobilii Kendeffy erau, în fapt, cnejii din familia Cândea, care şi-au schimbat numele în anul 1472 pentru a-şi putea păstra proprietăţile, în urmă maghiarizării şi a intrării Haţegului sub autonomie ungară.

Biserica de Colţ

Foto: greatnews.ro

8. Comună Râu de Mori
Am putea spune că Râu de Mori e ”centrul” neoficial al Ţării Haţegului, totodată una dintre cele mai interesante comune ale ţării, situată într-o zona superbă, la poalele Munţilor Retezat, pe locul în care au trăit printre ultimii dinozauri de pe planetă. Atestată documentar la 1365, Râu de Mori a fost locul de reşedinţă al marii familii de cneji Cândea (mai târziu şi-au schimbat numele în Kendeffy) care s-au remarcat prin luptele crâncene împotriva invaziei otomane. Comuna are în componenţă 11 sate dar şi multe obiective turistice, între care Biserica de Colţ, biserica din satul Ostrov (sec. 14), biserica din satul Clopotiva (1763), biserica din Suseni (sec. 14), Curtea nobiliară a Candeştilor, rezervaţia Naturală Calcarele de la Faţa Fetii.

Comuna Râu de Mori

Foto: greatnews.ro

9. Castelul Corvinilor
Nu e neapărat situat în Ţara Haţegului, dar fiind în imediata apropiere, mai exact în municipiul Hunedoara, Castelul Huniazilor (sau Corvinilor) nu poate fi ocolit de cineva care scotoceşte zona în căutarea de obiective turistice de excepţie. Şi asta pentru că acest superb castel ridicat în secolul al 15-lea de către Iancu de Hunedoara, e o bijuterie arhitectonică mult apreciată de turiştii care-i trec anual pragul în număr din ce în ce mai mare. Castelul, care se întinde pe o suprafaţă de 7000 mp şi are 42 de încăperi, două terase şi două poduri, a aparţinut iniţial lui Ioan de Hunedoara (cunoscut drept Iancu de Hunedoara), voievod al Transilvaniei între 1441 – 1456 şi regent al Ungariei între 1446 – 1452, totodată mare luptător împotriva otomanilor. Fiul lui Iancu, Matei Corvin, a extins castelul, care în anul 1605 avea să treacă în proprietatea familiei Bethlen, care şi-a adus, la rândul ei, propria contribuţie arhitectonică renascentistă. De altfel, castelul Huniazilor prezintă o varietate de stiluri arhitectonice, care s-au concretizat inclusiv în prezenţa unor inovaţii interesante care i-au marcat atât viaţa militară cât şi cea civilă, de-a lungul celor peste 500 de ani de existenţă. După ce trec podul de lemn susţinut de pilonii de piatră, înfipţi în albia pârâului Zlasti, vizitatorii se vor bucură de turnul porţii, de locul de gardă, de vatra de foc, apoi de închisoarea castelului, de Loggia Matia (unde se păstrează unica pictură laică în frescă din Transilvania), de capela, de Camera de Aur, de camera domniţelor, Sala Dietei, terasa de artilerie, Sala Cavalerilor şi celelalte încăperi, multe dintre ele realizate în stil gotic sau eclectic.

Castelul Corvinilor

Foto: citynews.ro

10. Biserica de piatră din Sântămăria Orlea
La sfârşitul secolului 13 (în jurul anului 1280), bravii cneji din familia Cândea au ridicat o biserica de piatră brută, în stil româno-gotic, una dintre cele mai vechi biserici din România. Iniţial, biserica a servit unei comunităţi de catolici apoi a trecut în proprietatea creştinilor ortodocşi, care aveau să o picteze în stil bizantin. În prezent, biserica aparţine cultului reformat. Foarte interesantă este pictura murală din interiorul bisericii, destul de bine conservată şi relevată în mai multe straturi, cu scene din viaţă Fecioarei Maria, scenă Înălţării Sfintei Cruci, imaginea Sfântului Ierarh Nicolae etc.

Biserica de piatră din Sântamaria Orlea

Foto: fede.ro

11. Geoparcul Dinozaurilor – Bombele vulcanice
Bombele vulcanice sunt fragmente de lavă sau roci rupte din coşul vulcanic în timpul exploziei şi aruncate în aer. Bombele din acest depozit provin dintr-o lavă andezitică, au forma rotundă şi uneori prezintă exfolieri concentrice (semn al unei răciri rapide). Fragmentele mai mici de lavă (sub 6 cm) formează lapilli, iar cele mai fine formează cenuşi vulcanice. Dimensiunile mari ale bombelor vulcanice observate aici arată că centrul exploziei vulcanice se află în apropiere.

Geoparcul Dinozaurilor

Foto: greatnews.ro




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

− four = one

LogoMAMI_2014_H

Mami, mami, hai cu noi!

Dacă îți place ce facem, dă-ne like cu drag!

×