Search
Sambata 18 Noiembrie 2017 12:03:11
  • :
  • :

Parenting la puterea mami!

Sănătatea vine din natură. Sfaturi naturiste utile

Sănătatea vine din natură

Foto: healthyskinclinic.com.au

Natura este extrem de generoasă cu noi şi încă din cele mai vechi timpuri oamenii foloseau plantele pentru vindecarea diferitelor afecţiuni.
Iată câteva plante şi bolile pentru care sunt indicate.

Ienupărul

Fructele şi frunzele de ienupăr au fost adesea folosite în medicina populară, în ciuda faptului că astăzi acestea au mai mult un rol important ca ingredient culinar. Ienupărul este foarte indicat în tratarea aerofagiei şi a indigestiei. Datorită efectului sau diuretic, în combinaţie cu alte plante, ienupărul se dovedeşte eficient împotriva constipaţiei.

Iarba vacii

Acestă plantă are un rol coagulant extrem de puternic, fiind utilizată în stoparea sângerărilor abundente şi în reglarea ciclului menstrual. Este cel mai bun leac pentru diaree şi dizenterie. Iarba vacii constituie un element important în reţetele prescrise pentru combaterea bronşitei şi a infecţiilor pulmonare. Sucul concentrat din iarba vacii ajută la fărâmiţarea şi dizolvarea pietrelor de la rinichi şi de la fiere.

Rozmarinul

Cea mai de seamă proprietate a rozmarinului este aceea de calmare a tensiunii nervoase. Ca sedativ, rozmarinul este recomandat în prevenirea stărilor de isterie şi epilepsie.

Lavanda

În Roma antică lavanda era ingredientul esenţial al unei îmbăieri de lux. Nu oricine îşi permitea să folosească lavanda, ci numai nobilii. Din acestă cauză, planta era extrem de valoroasă. Cine deţinea câteva picături de esenţă de lavandă era cu adevărat bogat pe acea vreme. Se obişnuia să se presare lavandă prin cuferele cu haine, pentru a meţine prospeţimea materialului şi a preveni, totodată, apariţia moliilor. În Evul Mediu uleiul de lavandă avea o dublă întrebuinţare. Pe de o parte era folosit ca insecticid, ajutând la îndepărtarea insectelor nedorite din bucătărie, iar pe de altă parte era considerat un bun dezinfectant şi antiinflamator pentru tăieturi, zgârieturi, răni adânci sau arsuri. Datorită proprietăţilor sale antiseptice şi diuretice, lavanda este recomandată în tratarea difteriei, a colicii, a indigestiei şi a problemelor renale. Infuzia de lavandă este un leac eficient pentru eliberarea căilor respiratorii, fiind un medicament des folosit de bolnavii de astm, gripă, viroză dar şi de cei care acuză dureri sau infecţii în capul pieptului sau simptome de cataractă. Compresele cu lavandă scad febra şi previn perspiraţia. Lavanda este un sedativ unanim recunoscut, care face minuni în cazurile de nervozitate excesivă, axietate, palpitaţii cardiace, insomnie, nevralgii sau durere de dinţi. În ceea ce priveşte revitalizarea organismului uman, ceaiul de lavandă stimulează sistemul nervos, reface echilibrul presiunii sangvine scăzute şi readuce zâmbetul pe buze persoanelor deprimate.

Lăptucile

Lăptucile sunt cel mai des folosit remediu natural pentru prevenirea insomniei şi a nevrozelor. Pastilele din extras de lăptuci se pot administra cu succes ca laxativ. Iar loţiunea obţinută din lăptuci verzi tocate mărunt şi miere ajută la prevenirea urticarilor.

Teiul

Ceaiul de tei sau esenţa de tei sunt leac pentru epilepsie. Ca uz intern, ceaiul din flori de tei tonifică musculatura şi reglează presiunea sangvină. Ca aplicaţie externă, cremele cosmetice create cu esenţă de tei sunt destinate în special curăţării şi purificării tenului.

Gălbenelele

Ca uz intern, ceaiul de gălbenele este indicat hipotensivilor. Acesta mai poate acţiona şi ca un sedativ eficient în cazul celor care suferă de nevralgie, isterie, insomnie sau stres. Una dintre proprietăţile cele mai apreciate ale rădăcinii de gălbenele e aceea că previne formarea varicelor şi a ulcerului. Ca uz extern, de-a lungul timpului, încă de pe vremea Egiptului antic, crema de gălbenele a fost apreciată pentru calităţile sale vindecătoare. De câte ori sunteţi înţepaţi de o insectă sau vă răniţi grav, aplicaţi pe rană crema de gălbenele şi vi se va lua durerea cu mână. Când aveţi ochii obosiţi şi roşii, inflamaţi sau acuzaţi simptome de conjunctivită, recurgeţi la acelaşi remediu.

Măghiranul

În Grecia antică femeile sădeau pe mormintele celor dragi măghiran. Se spunea că măghiranul aduce linişte spiritului celui plecat dintre cei vii şi îl împiedică să greşească drumul cel drept spre sălaşul zeilor. În medicina populară măghiranul ocupă un loc aparte. Bătrânii spuneau că doar cu ajutorul lui o femeie poate redeveni fertilă şi un bărbat potent. De aceea în ziua nunţii proaspeţii căsătoriţi purtau pe cap câte o coroniţă din flori de măghiran. Ceaiul de măghiran este apreciat mai ales pentru proprietatea sa de a curăţa organismul de impurităţi, de a purifica sângele şi de a reduce gradul de perspiraţie. Ca uz extern, adolescenţii care se vor clăti pe faţă cu ceai rece de măghiran, măcar de două ori pe săptămână, vor scapă de acnee. Alte boli care se mai pot trata cu ajutorul măghiranului sunt: răul de mare, bronşita, surzenia, durerile de dinţi, tulburările stomacale, reumatismul.

Părăluţele

Mirosul puternic al părăluţelor era folosit în vechime ca somnifer. Se spunea că aroma plantelor induce o stare de somn atât de profundă, de parcă omul nu dormea, ci murea. Ca uz intern, ceaiul de părăluţe este recomandat în tratarea tulburărilor stomacale, a ulcerului, gastritei, colicii şi arsurilor. Având un puternic efect de neutralizare a durerii, ceaiul de părăluţe e un element important în lupta cu orice formă de artită, gută sau reumatism.

Vâscul

Crenguţele de vâsc sunt asociate de obicei cu sărbătoarea sfântă a Crăciunului. Dar puţini ştiu cât de important e rolul acestei plante în medicina populară. Vâscul a fost dintotdeauna cel mai bun leac pentru epilepsie, convulsii, hipotensiune, tumori maligne, tulburări nervoase grave (isterie sau delir), artrită cronică.

Gura leului

În Grecia antică ceaiul din frunze de gura leului era administrat femeilor însărcinate pentru a le atenua durerile sarcinii. În medicina tradiţională gura leului constituie un dezinfectant excepţional, care ajută la tratarea infecţiilor vaginale, la reglarea ciclului menstrual şi la prevenirea oricăror probleme care se pot ivi imediat după naştere, atât la mamă, cât şi la copil. Învăţaţii spuneau că cei care vor mânca cel puţin o dată pe săptămână gura leului vor avea o bătrâneţe lungă şi sănătoasă.

Muselina

Muselina este recomandată în tratarea epilepsiei. Deoarece are un gust foarte amar, ea e combinată cu alte plante ce contribuie la prevenirea tulburărilor respiratorii, cum ar fi astmul şi bronşita. Ca uz extern, dacă mixaţi frunze de muselină cu oţet fierbinte şi cu apă veţi obţine o loţiune eficientă contra hemoroizilor.

Basilica

Nu este numai un condiment oriental, ci şi o plantă cu proprietăţi curative de invidiat. Încă din Evul Mediu celor care munceau în cariere de piatră sau în mine de aur şi de cărbuni li se dădea licoare de basilică. Aşa oamenii îşi recăpătau puterile şi oboseau mai greu. La indieni, vracii foloseau alifia din funze de basilică pentru a neutraliza veninul şarpelui sau al scorpionului. Ulterior s-a observat că basilica e foarte eficientă împotriva gastritei, a ulcerului, a afecţiunilor biliare şi ale ficatului, precum şi a constipaţiei. Pentru cei care suferă de insomnie basilica se dovedeşte a fi un calmant excelent. Infuziile cu basilica le ajută pe proaspetele mămici să nu-şi piardă laptele imediat după naştere. Astfel ele îşi vor hrăni oricât timp va fi necesar micuţii. Cu ulei de basilica va puteţi vindeca mai repede de înţepături de insecte, de muşcături, de tăieturi sau zgîrieturi.

Coada şoricelului

În Evul Mediu, înainte de a pleca la luptă, soldaţilor primeau câte o cană cu ceai de coada şoricelului pentru a avea mai mult curaj în bătălii. Totodată se ştia că dacă un om posomorât va lua fie şi numai o gură de ceai de coada şoricelului în scurt timp îşi va recăpăta bună dispoziţie. Medicina populară recomandă ceaiul de coada şoricelului pentru persoanele cu probleme cardiace, care acuză palpitaţii, tremur, ameţeli şi greţuri. Coada şoricelului are proprietatea de a regla ritmul cardiac şi respiratoriu, de a fluidiza circulaţia sanguină. Gargara cu ceai de coada şoricelului ameliorează vizibil bronşita, laringita, usturimile din gât şi inflamarea amigdalelor. Din frunzele şi rădăcinile de coada şoricelului uscate şi mărunţite bine, amestecate cu puţin ulei (preferabil ulei de măsline), se obţine un unguent eficient împotriva artritei şi a gutei.

Muşeţelul

Ceaiul de muşeţel este la îndemâna tuturor. Fie că ne plângem de dureri menstruale, de astm, de febră mare, de insomnie, de lipsa poftei de mâncare, de stres, de infecţii sau inflamaţii ale organelor interne, o cană de ceai de muşeţel va face oricând minuni.

Trifoiul

Cel mai bun leac pentru durerile de dinţi e ceaiul din frunze de trifoi. Totodată se dovedeşte a fi eficient împotriva tulburărilor nervoase, a depresiei şi anxietăţii. Trifoiul reduce gradul de transpiraţie şi contribuie la scăderea febrei. Uleiul de trifoi se foloseşte pentru a masa zona uterului femeilor în travaliu. Astfel contracţiile îşi pierd din intensitate şi durerile naşterii sunt mai uşor de suportat. Dacă vă doare îngrozitor capul şi nu ştiţi ce să mai faceţi, masaţi-vă tâmplele cu ulei din frunze de trifoi timp de zece minute. Va veţi simţi mult mai bine după aceea.

Anemonele

Anemonele se folosesc în tratarea bolilor respiratorii în general, cum ar fi astmul, bronşita, guturaiul. Mai sunt recomandate şi ca leacuri împotriva problemelor de natură digestivă sau nervoasă.

Angelica

Tradiţia spune că angelica are puteri magice; cel care poartă la gât o frunză sau o petală de angelică este protejat de forţele Răului. În medicina populară frunzele de angelică erau mereu folosite datorită proprietăţilor lor antiseptice şi antiinflamatorii. De exemplu, în anul 1665, când asupra londonezilor s-a abătut Marea Ciumă, pentru a preveni răspândirea molimei şi infectarea celor sănătoşi, fiecare om era obligat să bea ceai din frunze de angelică sau să mestece rădăcini de angelică. Pe de altă parte, angelica ajută la recuperarea apetitului pierdut, fie că vorbim despre pofta de mâncare sau pofta de a face dragoste. Ceaiul de angelică e bun atât pentru reglarea sistemului digestiv, cât şi pentru liniştirea bronhiilor inflamate, pentru scăderea febrei, pentru neutralizarea crampelor biliare, pentru atenuarea problemelor de natură renală, precum şi pentru îmbunătăţirea vederii şi a auzului. Din păcate acum efectele terapeutice ale acestei plante nu mai sunt la fel de apreciate ca în trecut. Astăzi angelica este mai mult folosită sub formă de cristale, în bucătărie, pentru decorarea prăjiturilor.




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

− three = two

LogoMAMI_2014_H

Mami, mami, hai cu noi!

Dacă îți place ce facem, dă-ne like cu drag!

×