12 factori care influenţează hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru afectarea vasculară coronariană, cerebrală şi renală, numărându-se printre primele cauze de deces. Hipertensiunea arterială apare de regulă în timp şi afectează o gamă largă a populaţiei. Este determinată de cantitatea de sânge pe care inima o pompează şi de rezistenţa la circulaţia sangvină din artere. Cu cât inima pompează mai mult sânge şi cu cât arterele se îngustează mai mult, cu atât mai mare va fi tensiunea arterială.
Presiunea sanguină variază în funcţie de activitatea pe care o realizezi. De exemplu, scade în timpul somnului şi creşte după ce te trezeşti. Presiunea sanguină creşte în stări de nervozitate sau în caz de emoţii, efort. Se pune problema apariţiei hipertensiunii atunci când tensiunea este crescută peste nivelul normal în marea majoritate a timpului, chiar şi atunci când te odihneşti.
Hipertensiunea arterială este influenţată de diferiţi factori de risc. Unii factori de risc nu pot fi controlaţi în timp ce alţii pot fi cu uşurinţă preveniţi. Din fericire hipertensiunea arterială este uşor de depistat şi de diagnosticat.
Factori de risc
Factorii de risc în ceea ce priveşte apariţia hipertensiunii arteriale sunt de două tipuri, precum factorii nemodificabili, care nu ţin de pacient – vârsta, rasa, antecedentele familiale patologice din punct de vedere cardiologic, dar şi factori controlabili de către pacient, respectiv obezitatea, sedentarismul, fumatul, aportul excesiv de sare, consumul de alcool în exces, o dietă privată de vitamina D, stresul sau alte boli cronice.
- Vârsta – riscul apariţiei hipertensiunii arteriale creşte în cazul persoanelor vârstnice. În timp ce bărbaţii sunt predispuşi la a suferi de hipertensiune în jurul vârstei de mijloc, la femei hipertensiunea apare cel mai adesea la menopauză.
- Rasa – Hipertensiunea arterială este mult mai întâlnită în rândul persoanelor de culoare, la acestea hipertensiunea fiind mult mai frecventă decât în cazul persoanelor albe. Complicaţiile hipertensiunii, precum accidentul vascular cerebral sau infarctul de miocard acut sunt de asemenea mult mai întâlnite în rândul persoanelor de culoare.
- Ereditatea – este cunoscută agregarea familială a hipertensivilor; dacă părinţii sau alte rude apropiate au HTA, riscul de a avea HTA este mult mai mare.
- Obezitatea – cu cât greutatea corporală este mai mare cu atât mai mare este nevoia de sânge pentru a suplimenta oxigenul şi nutrienţii din ţesuturi. Cu cât volumul de sânge care circulă prin vasele de sânge creşte, cu atât creşte şi presiunea exercitată asupra pereţilor vaselor de sânge.
- Lipsa activităţii fizice – Persoanele care nu sunt active din punct de vedere fizic tind să aibă o rată cardiacă mai mare. Atunci când rata cardiacă este mare inima trebuie să lucreze din greu la fiecare contracţie, ceea ce face ca presiunea asupra arterelor să fie mult mai mare. Lipsa activităţii fizice este legată de asemenea de obezitate, un alt factor declanşator al hipertensiunii.
- Fumatul – Nu numai că tutunul creşte instantaneu tensiunea arterială, dar chimicalele din tututn pot afecta căptuşeala pereţilor arterelor. Acest lucru duce la îngustarea arterelor şi la creşterea tensiunii arteriale.
- Excesul de sare – Prea mult sodiu în dietă poate duce la reţinerea fluidelor de către organism şi implicit la creşterea tensiunii arteriale.
- Prea puţin potasiu în dietă – Potasiul echilibrează necesarul de sodiu din celule. Dacă nu consumi sau nu reţii suficient potasiu în corp, pentru a echilibra nivelul de sodiu, sodiul se acumulează în exces în organism favorizând apariţia hipertensiunii.
- Dieta privată de vitamina D – Ipoteza potrivit căreia prea puţină vitamina D în dietă poate duce la hipertensiune este încă nesigură. Cu toate acestea, cercetătorii consideră că vitamina D poate ataca o enzimă produsă de rinichi, enzimă responsabilă de apariţia hipertensiunii arteriale.
- Consumul excesiv de alcool – Cu timpul consumul excesiv de alcool poate afecta inima. Două – trei pahare de alcool consumate la o masă pot de asemenea să crească temporar tensiunea arterială, deoarece alcoolul stimulează organismul să elimine hormoni care cresc circulaţia sanguină şi bătăile inimii.
- Stresul – Poate duce la creşterea temporară, însă simţitoare, a tensiunii arteriale. Dacă încerci să te relaxezi mâncând mai mult, fumând sau consumând alcool nu faci decât să agravezi problemele deoarece hipertensiunea se agravează.
- Prezenţa bolilor cronice – Anumite boli cronice pot creşte de asemenea nivelul tensiunii arteriale. Este vorba despre afecţiuni precum: nivelul crescut al colesterolului, diabetul, bolile renale sau apneea obstructivă. Există situaţii când sarcina poate să fie un factor declanşator al hipertensiunii arteriale.
Simptomele hipertensiunii arteriale
Presiunea sanguină crescută de obicei nu se asociază cu semne sau simptome, de aceea se mai numeşte şi ucigaşul silenţios. Rar, pot să apară dureri de cap. Poţi avea hipertensiune arterială de ani de zile fără să ştii. În tot acest timp, pot să apară complicaţii deoarece sunt afectate inima, vasele de sânge, rinichii şi alte părţi ale corpului. Unii pacienţi află că suferă de hipertensiune arterială numai după ce apar probleme mult mai grave precum infarct, insuficienţă renală şi/sau cardiacă, anevrisme.
Există cazuri când hipertensiunea creşte atât de mult încât pot să apară mai multe simptome precum:
- Dureri de cap severe
- Ameţeala
- Vărsături
- Confuzie
- Vedere alterată
- Sângerări nazale
Specialiştii spun că este foarte indicat să consulţi un medic pentru a-ţi verifica tensiunea arterială după ce ai împlinit vârsta de 40 de ani, fie mai devreme dacă suferi de diabet, fumezi, eşti supraponderal sau ai cazuri în familie de boli cardiace sau renale.
