miercuri,septembrie 28, 2022

Aditivii alimentari sunt periculoşi?

Îi găseşti sub diverse denumiri: conservanţi, antioxidanţi, agenţi de textură chimică sau naturali… zi de zi absorbim o serie întreagă de aditivi alimentari. Prezintă ei riscuri pentru sănătate?

Cei mai mulţi dintre noi suntem deja educaţi să citim eticheta unui produs atunci când îl cumpărăm. E bine, dar înţelegi tot ce scrie? Dacă vezi E 509 pe un borcan de castraveciori acri sau E 224 pe unul de muştar… e bine să ştii că sub aceste denumiri se ascund aditivii, aşa-numitele E-uri, dintre care unii sunt interzişi, alţii recomandaţi, alţii inofensivi.

 Aditivii alimentari

La ce servesc aditivii?

Printre ei cei mai cunoscuţi sunt coloranţii şi conservanţii. Dar există şi alte categorii, cum ar fi cei care cresc gustul, antioxidanţi, agenţi de învelire etc. Aditivii sunt substanţe, chimice sau naturale, care în mod normal nu sunt consumate ca alimente, ci sunt adăugate în anumite produse pentru a prelungi durata lor de viaţă, pentru a le face mai apetisante sau pentru a le ameliora textura.

Efectele lor asupra sănătăţii

Ce efect au pe termen lung aceste substanţe asupra organsimului nostru?

Uneori produc reacţii cutanate (urticarie), manifestări respiratorii, mai ales la cei asmatici (spasme bronşice), sau digestive. Rar duc la alergii adevărate, mai degrabă la intoleranţă alimentară. Alergia se bazează pe reacţiile imunologice ale organismului care vine în contact cu o substanţă pe care acesta o consideră o agresiune. Mai nou, aditivii nu mai sunt trecuţi cu numele de cod (număr), ci sub numele lor, cu litere.

Monoglutamatul de sodiu- un aditiv mai special

Nume de cod: E 621. Rolul său este acela de a exacerba gustul alimentelor şi de a crea o revenire, adică dependenţă. Dar, mai are un rol potenţial: de a distruge neuronii şi de a produce obezitate.

Glutamatul este un acid aminat natural prezent în corpul nostru, ca şi alte substanţe. Este ceea se cheamă un neurotransmiţător. Rolul său este acela de a permite neuronilor să comunice între ei şi astfel are un rol fundamental în cunoaştere şi pentru memorie. Este şi un aditiv alimentar care sporeşte gustul şi care se adaugă sub formă de monoglutamat sodic în aproape toate alimentele transformate industrial. În băuturi, în biscuiţi, în pâine, în conserve. Mai puţin în produsele bio în care este interzis. Pe scurt, absorbim mai mult glutamat decât are nevoie organismul nostru.

Glutamatul este complicele obezităţii

În creier monoglutamatul induce o rezistenţă la leptină, un hormon care reglează stocarea grăsimilor. De asemenea, impactul lui asupra creierului creează o dependenţă la fel de puternică precum nicotina, ceea ce incită la absorbţia unei cantităţi şi mai mari. Perturbă şi pancreasul, făcându-l să producă o cantitate de insulină de trei ori mai mare decât cea normală. Consecinţa: apariţia unui diabet de tip II (care depinde de alimentaţie) şi care favorizează obezitatea. De aceea este una din principalele cauze ale epidemiei de obezitate.

Distruge neuronii

Un alt efect este acela de a surescita neuronii, antrenând un fenomen de distrugere în masă. În final antrenează probleme de memorie, auz, chiar crize de epilepsie. Se pare că are efecte şi asupra bolii Parkinson sau Alzheimer.

Sub ce forme îl găseşti

Autorizat de UE, îl găseşti sub formă de acid (E 620) sau săruri (de la E 621 la E 625). Dar cel mai redutabil este monoglutamatul de sodiu (GMS, MGS sau E 621). Îl mai poţi găsi sub formă de gelatină, praf de copt, proteine sau uleiuri vegetale hidrogenate etc. Ideea este că îl găseşti în doze mici în produsele industriale, dar în timp, se adună. Iată de ce e mai bine să găteşti acasă…

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *