Ajută-l să devină autonom!
Când se naşte cel mic este complet dependent de părinţi. Apoi, autonomia începe să-şi facă apariţia, treptat. Tu, trebuie să-l încurajezi fără a-l proteja excesiv. Iată cum.
Între 18 şi 36 de luni, copilul tău vrea să facă multe singur, fără ajutorul tău. Evident, nu va reuşi mereu. Dar are nevoie de încurajare şi să simtă că tu crezi că va reuşi să mănânce singur, să se îmbrace sau să-şi aranjeze jucăriile pe etajeră.
Mulţi părinţi au tendinţa să oprească elanul către autonomie al copilului, pentru a-l proteja de frustrări. Nu este cea mai bună atitudine, fiindcă copilul poate deeni anxios dacă este superprotejat.
Chiar dacă va întâmpina greutăţi trebuie să-l laşi să facă singur anumite lucruri şi să-l încurajezi pentru a căpăta încredere în capacităţile sale. Nu-l critica şi nu-l pedepsi dacă greşeşte, fiindcă se va simţi prost şi îşi va pierde încrederea în sine. Astfel autonomia lui va putea avea de suferit.
Pune-l să facă anumite lucuri
Pentru a-şi cunoaşte limitele şi puterile, dă-i diverse sarcini. Încet-încet îşi va dezvolta stima de sine şi simţul resposabilităţii.
De la 18 luni la 3 ani
- pune-l să îşi scoată jucăriile din baie
- să se spele şi să se şteargă singur pe mâini
- să şteargă atunci când varsă ceva: puţină apă sau lapte, pe dulap sau pe jos
De la 3 la 4 ani
- pune-l să-şi atârne singur haina în cuier
- să-şi aranjeze veşmintele în sertar
- să-şi strângă masa după ce a mâncat
De la 4 la 5 ani
- pune-l să-şi toarne singur lapte în cană
- să te ajute să speli vasele
- să şteargă praful
Sfaturi utile
- nu-l mai trata ca pe un bebe, fiindcă nu mai e. Nu-l mai ţine mereu în braţe şi încurajează-l să facă diverse treburi;
- respectă-i ritmul. Dacă vrea jos din braţele tău pentru a se deplasa singur, lasă-l. Dacă îţi cere linguriţa să mănânce singur, dă-i-o. Pune-l să facă diverse lucruri, chiar dacă ştii că nu are prea mari şanse de reuşită;
- învaţă-l cum să procedeze. Arată-i cum să urce şi să coboare scările şi lasă-l apoi să se descurce singur, stând lângă el pentru a-l ajuta la nevoie;
- acceptă că nu va face lucrurile perfect. Dacă se îmbracă singur, poate nu va alege hainele cele mai potrivite. Nu-i reproşa;
- acceptă-i micile erori şi nereuşite. Dacă varsă laptele când îşi pune singur în cană, nu-l certa, ci ajută-l cu delicateţe;
- felicită-l şi încurajează-l când face ceva bun şi consolează-l în urma unui eşec.
