Analizele solicitate de grădiniţe la intrarea în colectivitate nu sunt obligatorii!
foto: huffingtonpost.com
Cu toţii am primit la înscrierea copilului la grădiniţă, fie de stat, fie particulară acea listă cu acte şi formulare ce trebuiesc depuse obligatoriu la înscrierea la grădiniţă.
Printre acestea bineînţeles că se numără şi lista cu analizele medicale necesare la intrarea în colectivitate.
Prin urmare, aflăm de la hotnews.ro, că în fiecare an, peste 500.000 copii sunt supuşi la o serie de analize medicale, dar care se pare că în realitate, nu sunt necesare.
Şi până la urmă principala problemă nu este faptul că se cheltuiesc câteva milioane de euro în laboratoare care transformă medicina în comerţ, ci faptul că România stă pe o bombă biologică al cărei ticăit este grăbit de această testare în masă a copiilor.
Aşadar, marea majoritate a grădiniţelor din România solicită în mod obligatoriu la înscrierea sau reînscrierea copilului la grădiniţă, ba chiar la unele grădiniţe este o practică periodică, ca pe lângă avizul epidemiologic de la medicul de familie, părinţii să prezinte şi rezultatele a trei analize: exsudatul nazal, exsudatul faringian şi coprocultura. Toate acestea testează prezenţa unor bacterii pe mucoasele copilului şi, desigur, nu sunt gratuite.
Prin urmare, fiind vorba de sute de mii de analize, toate efectuate în aceeaşi perioadă a anului, adică în luna septembrie, marile lanţuri de laboratoare de analize sunt foarte interesate să atragă astfel de clienţi. Multe dintre ele oferă pachete promoţionale, purtând denumiri drăguţe, special pentru „înscrierea copilului la grădiniţă”. Preţurile variază, între 40 şi 70 de lei (pot fi prinse şi în costul asigurării de stat sau a abonamentului privat), dar sunt bani puţini pentru un părinte firesc atent la sănătatea copilului său.
Efectuarea acestor analize, este inutilă în contextul înscrierii la grădiniţă, în cazul unui copil sănătos, care nu are niciun fel de simptome.
“Omul convieţuieşte în mod normal cu bacteriile. În Marea Britanie şi Statele Unite nici nu se solicită la înscrierea la grădiniţă efectuarea acestor analize. Acolo se acţionează logic: are copilul semne de boală care seamănă cu o infecţie, atunci nu intră sub nicio formă în colectivitate până nu se lămureşte ce e cu el. Nu are copilul semne de boală, atunci riscul este foarte mic şi nu are rost să se efectueze astfel de analize” explică conf. dr. Gabriel Popescu, specialist în boli infecţioase de la Institutul Matei Balş din Bucureşti, pentru sursa citată.
Exsudatele, de pildă, identifică prezenţa unor bacterii precum stafilococul, pneumococul sau streptococul la nivelul mucoasei nazale sau faringiene. Dar cât timp aceşti germeni se află doar în acea zona a organismului, ei sunt inofensivi. În plus, la aproximativ 30% din populaţie, stafilococul auriu este prezent în nas şi nu declanşează nicio boală, aceştia fiind aşa-numiţii purtători sănătoşi.
Fenomenul, numit portaj, este unul normal şi “nu este corelat cu un risc mai mare de îmbolnăvire şi este relevant doar în anumite cazuri: dacă te operezi în zilele următoare”, mai explică conf. dr. Gabriel Popescu.
Din nefericire, societatea în care trăi, abundă în laboratoare medicale şi clinici ce fac o afacere din exploatarea anxietăţii părinţilor în privinţa posibilelor boli ale copiilor. Anxietate, ce se accentuează în special atunci când copilul intră la grădiniţă şi are contact cu persoane despre care părintele nu ştie nimic şi asupra căruia nu are niciun control.
Mulţi părinţi gândesc că aceste exsudate trebuiesc făcute pentru a-i identifica pe copiii purtători sănătoşi şi a-I oblige să se tarteze, astfel încât ei să scape de aceşti germeni pe care i-ar putea transmite şi copilului lor.
“La nivel de confort psihic pot înţelege o astfel de reacţie”, admite conf. dr. Gabriel Popescu. “Dar chiar dacă acel coleg scapă de streptococ, oricând un alt coleg poate lua streptococul din altă parte: din parc sau chiar de la părinţii care-l aduc de la serviciu”.
Pe de altă parte, Dr. Ileana Radu, medic de familie cu specializare pediatrică, confirmă cele spune: “efectuarea acestor analize ajută mai degrabă anxietatea părinţilor, care sunt liniştiţi că au făcut tot ce trebuie că să fie în siguranţă copilul lor. Dar copilul poate contacta oricum ceva de la grădiniţă pentru că nu există grădiniţe complet sterile”. Şi profesorul Dorel Sandesc, medic şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, afirmă că “aceste analize sunt nejustificate şi nu sunt obligatorii”.
Tot din sursa amintită, aflăm că deşi legea nu prevede explicit obligativitatea efectuării acestor analize, grădiniţele le solicită ca o condiţie obligatorie la înscriere. Motivul? “Pentru că aşa cer toate celelalte grădiniţe”, explică managerul unei grădiniţe bucureştene. “Analizele acestea le facem ca măsură de prevenţie. Iar dacă vine un control de la Sanepid, atunci trebuie să fim în regulă cu actele medicale”.
Conf. dr. Gabriel Popescu de la Institutul Matei Balş răspunde afirmaţiei respectivului manager că “în niciun caz epidemiile nu se previn testând o masă de copii din care 80-90% nu sunt purtători de streptococ. Avem aşadar 80-90% dintre copii pe care-i testăm degeaba. Iar ceilalţi, care sunt purtători sănătoşi, nu pot deveni sursă de epidemie. În plus, la purtătorii sănătoşi tratamentul cu antibiotice este de cele mai multe ori ineficient”.
Întrebarea pe care ne-o punem cu toţii, este de ce solicită grădiniţele aceste analize? Dr. Ileana Radu explică pentru hotnews.ro că o posibilă cauză este faptul că: “unele grădiniţe au relaţii contractuale cu câteva laboratoare deoarece caută să câştige favoarea părinţilor, să le economisească timpul şi să le transmită părinţilor că sunt colectivităţi sigure”.
O altă explicaţie este dezinformarea generată de conducătorii anumitor direcţii de sănătate publică (DSP), adică acel Sanepid de care se teme managerul de grădiniţă citat mai sus, care susţin că acestea sunt examene obligatorii, fără însă a avea un suport legislativ la bază. Prin urmare managerii de grădiniţe care primesc astfel de cereri din partea DSP, ar trebui să le solicite acestora justificări privind obligativitatea analizelor.
Aceste analize se justifică doar la copiii care au deja semne de boală, nu şi la cei care sunt sănătoşi. “Dacă e bolnav copilul, atunci da, e foarte important să-i facem exsudatul. Dar asta nu înseamnă să-i testăm pe copiii sănătoşi. Nu avem de ce”, subliniază din nou conf. dr. Gabriel Popescu.
Cel mai important aspect în toată această tevatură este faptul că cei mai buni specialişti în boli infecţioase din România se tem de o bombă biologică care ticăie tot mai ameninţător: rezistenţă acestor bacterii la tratamentul cu antibiotice. Românii sunt consumatori avizi de antibiotice: pe locul doi în UE. Anul trecut, consumul de antibiotice în România a crescut cu 4,5% faţă de anul precedent.
Deja peste jumătate din stafilococii aurii care circulă în România sunt rezistenţi la meticilina. Dacă acest germen rămâne în nas sau în faringe nu este periculos, dar dacă ajunge la nivelul plămânilor, al inimii sau al articulaţiilor provoacă boli tot mai greu de vindecat cu tratamentele actuale.
“Ceea ce este de-a dreptul nociv, şi iresponsabil social, este că efectuarea acestor teste deschide posibilitatea unui abuz”, avertizează conf. dr. Gabriel Popescu. “Administrarea de antibiotice pentru eliminarea bacteriilor de la purtătorii sănătoşi are consecinţe nefaste asupra copiilor şi a comunităţii în întregul ei: apariţia de germeni rezistenţi la antibiotice, care ulterior pot fi transmişi celor din jur”.
“Exsudatele identifica de multe ori stafilococul pentru că cei mai mulţi dintre noi suntem purtători sănătoşi”, explică dr. Valeria Herdea, pediatru şi medic de familie, pentru sursă aminitita. “Dar părinţii ne cer antibiotice şi e foarte greu să-i explici unui om: mai creştine, copilul e sănătos, nu-i nicio problemă, nu-i trebuie antibiotice. Omul va merge la alt medic, şi la alt medic, până ce primeşte antibioticele”.
Iată ce povesteşte un astfel de medic, care prescrie antibioticele: “Când îmi vine un copil cu un exsudat pozitiv pentru streptococ sau stafilococ şi are şi antibiogramă făcută, îi dau categoric o prescripţie de antibiotic, chiar dacă nu e bolnav şi îl pot socoti purtător sănătos. Ştiu că o astfel de conduită contribuie la creşterea rezistenţei la antibiotice, care e tot mai prezentă şi o văd zilnic la cabinet. Şi încerc de cele mai multe ori să-i explic asta părintelui, dar nu întotdeauna înţelege”.
Această situaţie a abuzului de antibiotice cauzat de efectuarea în masă a analizelor solicitate de grădiniţe, nu este străină Ministerului Sănătăţii. Chiar şi înalţi oficiali europeni, prin vocea directorului Centrului European pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, au atenţionat că “ministrul dumneavoastră ar trebui să spună că reducerea consumului de antibiotice este foarte importantă pentru România”.
“Există nişte norme comune ale Ministerului Sănătăţii şi ale Ministerului Educaţiei care nu precizează obligativitatea unor analize, ci atestarea de către medic a faptului că acel copil nu are vreo boală infecţioasă”, spune prof. dr. Dorel Sandesc, secretar de stat. “Dar, printr-o interpretare excesivă, medicii fac recomandări, că nu-i doare mâna, să se facă aceste analize. Fenomenul este extins şi de aceea pregătim un alt act normativ comun prin care să precizăm explicit că nu impunem aceste analize”.
Dacă acest act nu va apărea în timp util, 2015 va fi un nou an în care banii şi timpul părinţilor vor fi risipiţi pe alte sute de mii de analize cu un singur rezultat: creşterea abuzului de antibiotice. Păstrând proporţiile, e ca şi când de frica cancerului am începe să ne tratăm preventiv cu citostatice.
“E mult mai important, dragă părinte, să creăm obişnuinţă ca acei copii cu boală respiratorie să nu fie primiţi la grădiniţă până ce nu se lămureşte exact ce au şi, doar dacă e cazul, să fie trataţi cu antibiotice”, spune conf. dr. Gabriel Popescu. “E preferabil să acţionăm aşa decât să-i tratăm fără rost cu antibiotice pe cei sănătoşi, doar pentru că sunt purtători, şi să ne trezim apoi că avem copii cu microbi rezistenţi la tratament şi pe care îi transmit cu multă uşurinţă unul altuia”.
