Aproape jumatate dintre elevii romani au scutire la ora de sport
În condiţiile în care, din cifre aparţinând Centrului de statistică al Ministerului Sănătăţii ştim că în România 40% dintre copii sunt supraponderali, în vreme ce 18% sunt obezi, clasându-ne la acest capitol pe pe locul 3, după Grecia şi Croaţia (vezi detalii aici), în România jumătate dintre copii au scutire la ora de sport!
Peste tot auzi cum toată lumea este de acord cu faptul că sportul înseamnă sănătate. Ei bine şi ce facem în acest sens? Le ducem scutire la ora de sport copiilor? A devenit asta numai o sintagmă, dar am uitat defapt care este importanţa sportului în dezvoltarea copiilor?
De pe adevărul.ro aflăm că în Bucureşti, 7% din cele 400 de şcoli nu au săli de sport unde elevii şi profesorii să îşi desfăşoare activitatea.
La nivel naţional, stăm şi mai rău, aproape jumătate dintre elevii din România având scutire la orele de sport. Aşadar 43% dintre copii nu practică nicio activitate sportivă, şi doar 14% practică sport în afară orelor de educaţie fizică ce au loc la şcoală.
Accesul la informaţii este aproape nelimitat, iar literatura de specialitate a ultimilor ani abundă în informaţii referitoare la beneficiile fizice şi psihologice, cognitive şi comportamentale, generate de practicarea unui sport. Aceste informaţii ne sunt puse la dispoziţie peste tot!
Dar se pare că degeaba!Aflăm din studii recente că sportul joacă un rol important în dezvoltarea nu numai fizică, ci şi emoţională a copiilor noştri prin îmbunătăţirea performanţelor academice, creşterea stimei de sine şi încrederii în forţe proprii, ba chiar scăderea problemelor comportamentale.
În concluzie sportul construieşte caractere puternice şi dezvoltă tineri curajoşi, încrezători, sociabili, disciplinaţi. Sportul construieşte tineri care învaţă să câştige, dar şi să piardă cu demnitate. Iar acestea sunt abilităţi ce pun bazele unei vieţi frumoase şi împlinite.
Şi totuşi, studiile arată că românii se implică din ce în ce mai puţin în activităţi sportive de orice fel, iar aceeaşi atitudine au îmbrăţişat-o şi copiii.
Din aceeaşi sursă aflăm că principala cauză este insuficienţa orelor de educaţie fizică desfăşurate la şcoală, în şcolile din România, orele de sport fiind sub media ţărilor din Uniunea Europeană.
La ora actuală în România, elevii din clasele 1-7 fac 2 ore de sport pe săptămână, elevii de clasa a 8-a fac 1 sau 2 ore de sport pe săptămână (în funcţie de profil), iar elevii din clasele 9-12 fac doar o ora de sport pe săptămână.
Cum era de aşteptat, cauza principală este programa şcolară, extrem de încărcată de tot felul de materii mult mai “educative” în concepţia celor care au făcut aceste programe.
Iar în plus, o altă cauza importantă este lipsa sălilor de sport. Că deh…a fost important să facem săli de sport în diverse localităţi rurale unde copii au oricum spaţii suficiente să facă sport şi mişcare în natură, şi unde şcoala stă să cadă pe copii, iar în plus deşi au săli de sport la standarde europene acestea sunt nefolosite pentru că nu sunt conectate la utilităţi…Însă nu s-au găsit fonduri să modernizeze sau să mărească capacitatea sau numărul sălilor de sport în mediul urban, unde copiii chiar au nevoie de săli de sport.
Şi bineînţeles că mai există şi acea categorie de părinţii “binevoitori şi bine intenţionaţi”care consideră că ai lor copii nu au de ce „să îşi rupă spatele” alergând la ora de sport, când pot face lucruri mult mai interesante şi mai educative în acel timp, cum ar fi vizionarea unor filmuleţe “educative” pe youtube, accesarea unor informaţii “de cultură generală” pe tabletă sau jucărea unor jocuri pe calculator care le dezvoltă abilităţi de “învingători”! Este mult mai important să se “culturalizeze” decât să piardă timpul bătând mingea în curtea şcolii, nu? Aşa că de ce să nu le bage scutire la ora de sport?
About Author
