Atunci când dragostea maternă este mai presus de orice

Atunci când dragostea maternă este mai presus de orice

Laptele matern este cel mai bun aliment pe care îl putem oferi copiilor noştri. Ştim cu toţii acest lucru, ştim cu toţii că nici cea mai bună formulă de lapte din lume nu va putea să suplinească ceea ce laptele matern poate oferi.

Formula de lapte rămâne numai un aliment, nici acela 100% sănătos dacă ţinem cont de noile „descoperiri” cum că laptele de vacă nu este tocmai un aliment benefic pentru organismul uman. Laptele matern pe lângă valoarea nutritivă, are şi avantajul transmiterii de anticorpi de la mamă către copilul alăptat.

Să nu mai menţionăm de confortul pe care alăptatul îl conferă, nu mai avem nevoie de geanta cu biberoane, cutiuţa cu lapte praf, termosul cu apă caldă, sticla cu apă rece şi toate astea numai pentru o scurtă plimbare în parc. Scăpăm de spălat şi sterilizat toate aceste ustensile. Să nu mai vorbim de trezirea din toiul nopţii când eşti ruptă de somn şi bebe plânge de foame, iar tu trebuie să mergi la bucătărie şi să pierzi minute bune cu turnat, măsurat, amestecat ingredientele în biberon…şi apoi surpriză..laptele e ba prea rece, ba prea cald….Se duce şi somnul, bebe deja plânge tare…Mai mult decât atât, biberoanele oricât de performante sunt, când bebe înfometat mănâncă repede, cu poftă, înghite şi mult aer, aşa că sunt necesare minute bune, uneori şi o jumătate de oră să îl ajutăm pe bebe să scoată aerul că să nu apară colicile, laptele formulă nefiind nici atât de uşor digerabil ca cel matern.

Deasemenea se mai spune că prin alăptare se creează o legătură afectivă extrem de puternică între mama şi bebeluş, o legătură ce va rămâne toată viaţa. Ok, bine, bine…dar când chiar dacă încerci toate variantele posibile, pur şi  simplu nu este cu putinţă să alăptezi? Când depui toate eforturile şi totuşi nu poţi să îi oferi puiului tău nici măcar o singură masă formată numai din lapte matern pentru că pur şi simplu el este mâncăcios şi cere completare? Când încerci toate produsele de stimulare a lactaţiei şi nimic nu pare să dea roade? Când laptele este în continuare insuficient şi nu satisface apetitul celui mic? Ce se va întâmpla în aceste cazuri? Este drept, acum au început apară tot mai mulţi consilieri în alăptare, care te pot ajută cu lapatarea, însă lucrul acesta nu era valabil şi acum 5 ani. Atunci era doar o adevărată nebunie naţională/internatională şi orice revistă deschidem, orice site citeam, orice reclamă tv la produse destinate bebeluşilor vedeam, se transmite acelaşi mesaj….deja obsesiv: laptele matern este cel mai bun şi că nu există mame care nu pot alăpta…dar totuşi nimeni care ajute în mod real. Mamale erau depăşite de situaţie, pediatrii nu veneau cu soluţii aplicabile şi eficiente, la maternitate nici atât…i-au pus biberonul în gură şi gata!

Bine, bine, dar ce e de făcut în astfel de situaţii? Să cazi în depresie şi frustrare, să te simţi neputincioasă şi incapabilă să îi oferi copilului tău ceea ce tu ştii că este cel mai bun pentru el? Oricum oboseala, lipsa somunului, depresia post-natală ţi-au afectat serios starea generală, iar acest stres suplimentar nu face decât să amplifice şi mai mult situaţia.

Să nu uităm totuşi că cel mai important şi preţios lucru pe care îl putem oferi copiilor noştri este dragostea noastră. Oferirea unui biberon de lapte poate fi o experienţă la fel de  minunată ca şi alăptatul. În timp ce bebe mănâncă lăpticul, îl ţii strâns în braţe pentru a-ţi simţi căldura corpului, îi vorbeşti în şoaptă lângă ureche pentru a-ţi simţi respiraţia, îi poţi cânta uşor, îl poţi legăna, îi poţi arăta dragostea în orice fel doreşti, important este ca el să îţi simtă apropierea şi dragostea ce i-o porţi. În plus această experienţa poate fi împărtăşită şi de tată, care se va simţi la fel de implicat şi nu va mai fi exclus din această specială legătură între bebe şi mamă.

Imunitatea oferită de laptele matern este oricum pe termen scurt şi se poate întări mai târziu şi printr-o alimentaţie sănătoasă. Eu personal cunosc destule cazuri în care copii alapaţi exclusiv la sân au devenit extrem de sensibili, au întâmpinat foarte multe probleme mai târziu în stabilirea unui obicei alimentar sănătos, nu au mai acceptat nici un fel de lapte după ce au terminat cu alptatul. Pe de altă parte copii care nu au beneficiat prea mult de avantajele laptelui matern au dezvoltat mai târziu un sistem imunitar foarte bun, şi-au creat un regim alimentar echilibrat şi sănătos şi au stabilit o relaţie extrem de apropiată cu ambii părinţi. Este şi cazul fiului meu care a avut ceva probleme la intrarea în colectivitate, dar minore şi care s-au întins pe o perioada destul de scurtă. Aşa că până la urmă cu dragoste, răbdare şi grijă pentru cel mic se poate trece foarte bine peste perioada aceasta, iar rezultatele pot fi excepţionale.

A nu se înţelege prin aceasta că sunt adepta hrănirii artificiale şi nu pentru ceea ce este natural şi normal. În nici un caz! Totuşi, atunci când chiar nu se poate, trebuie să luăm lucrurile aşa cum sunt şi să încercăm să îi oferim celui mic cele mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare, iar nici un moment să nu uităm care sunt lucrurile cu adevărat importante pe care i le putem dărui micuţului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *