Bolile care te fac să sforăi
Sforăitul apare atunci când fluxul de aer inspirat prin gură sau nas este perturbat, iar ţesuturile căilor aeriene vibrează, producând un zgomot caracteristic. Dacă sforăitul se agravează, se recomandă consultul unui ORL-ist, pneumolog sau neurolog. Specialiştii afirmă că aproximativ 45% din europeni sforăie. Dacă faci parte din această categorie, este bine să ştii că din cauza sforăitului ai un somn agitat, iar lipsa odihnei suficiente te poate îmbolnăvi.
Factorii care pot creşte riscul de apariţie a sforăitului sunt:
– sexul masculin: sforăitul apare mai des la bărbaţi decât la femei;
– vârsta: sforăitul este mai des întâlnit la persoanele de vârsta medie; există studii care au demonstrat că printre bărbaţi riscul sforăitului creşte cu vârsta, până în jurul vârstei de 50-60 de ani;
– factori ereditari: sforăitul poate apare la mai mulţi membri ai aceleiaşi familii;
– creşterea în greutate şi obezitatea;
– fumatul: expunerea copiilor la fumul de ţigară poate creşte riscul de apariţie a sforăitului;
– alcoolul şi medicamentele sedative;
– congestie (acumulare anormală de sânge într-un organ sau într-un ţesut, cunoscută şi sub denumirea de hiperemie) nazală cronică în timpul somnului: este adesea cauzată de alergii sau infecţii acute ale căilor respiratorii superioare (răceli);
– malformaţii ale mandibulei, cum sunt retrognaţia (mandibula are dimensiuni mai reduse decât în mod normal, dând impresia de bărbie mică) şi inversarea muşcăturii; aceasta din urmă este o mal-ocluzie (proasta aşezare a dinţilor de pe un maxilar în raport cu cei de pe maxilarul celălalt) de clasa a doua, în care maxilarul şi dinţii superiori depăşesc în timpul muşcăturii mandibula şi dinţii inferiori; aceste malformaţii sunt mai frecvente în rândul femeilor.
Ce riscuri prezinţi?
O complicaţie serioasă a sforăitului este oprirea respiraţiei în timpul somnului pentru câteva secunde, la intervale mai mici sau mai mari de timp, ce determină scăderea concentraţiei de oxigen în sânge (apnee). Acestea nu sunt însă singurele neplăceri pe care le creează. Apneea determină dureri de cap, transpiraţie în timpul nopţii, pierderi de memorie, lipsă de concentrare, oboseală, somnolenţă în timpul zilei şi sângerări nazale.
Din cauza apneei cresc şi riscurile de boli cardiovasculare: hipertensiune, insuficienţă cardiacă, chiar infarct. În situaţia în care te confrunţi cu această afecţiune, se impune un control medical. Tratamentul constă în purtarea unui aparat nazal în timpul somnului.
O pastilă antisforăit
Specialiştii de la Centrul de Cercetare a Problemelor Somnului din cadrul Spitalului Henry Ford, Detroit, au pus la punct şi o pilulă antisforăit. Administrată zilnic, aceasta i-ar putea ajuta pe bărbaţi să nu mai sforăie. Testele preliminare, efectuate pe aproximativ 40 de bărbaţi, au arătat că pastila scade cu 40 la sută simptomele de apnee.
Afecţiunile respiratorii, principalii vinovaţi
Este bine să ştii când este vorba despre sforăit normal şi când e vorba de cel cronic. Una dintre cauzele cel mai des întâlnite ale sforăitului este congestia nazală, ce se întâlneşte în cazul în care ai răcit sau eşti alergic.
Explicaţia este simplă: vasele sanguine de la nivelul nasului se inflamează, iar respiraţia devine dificilă. Pe de altă parte, deviaţia de sept, polipii, amigdalele inflamate sunt factori determinanţi ai sforăitului cronic. Cea mai bună modalitate de a scăpa de această afecţiune este corectarea prin intervenţie chirurgicală ORL.
Plasturii şi sprayurile, soluţii la îndemână
Benzile nazale sunt cea mai simplă metodă la care poţi apela pentru a combate sforăitul, datorită modului de aplicare. Banda nazală ridică nările cu blândeţe, mărind deschiderea căilor nazale, şi permite persoanei care foloseşte produsul să respire pe nas, şi nu pe gură.
Specialiştii afirmă că această metodă ameliorează instantaneu congestia nazală şi reduce sforăitul în proporţie de 75%. Dacă această idee nu te încântă, poţi apela la sprayul antisforăit. Acesta are efect de la prima aplicare. Specialiştii afirmă că, după 30 de zile de la administrare, sprayul reduce sonoritatea sforăitului şi îmbunătăţeşte considerabil calitatea somnului.
Cum afectează viaţa de cuplu?
Aproximativ 80% din cuplurile în care unul dintre parteneri sforăie dorm periodic în camere separate şi aproximativ nouă din zece afirmă că relaţia lor ar avea de câştigat dacă nu ar avea această problemă. Partenerii persoanelor care sforăie dorm, în medie, cu doi ani mai puţin de-a lungul vieţii, arată un studiu făcut pe 2.000 de subiecţi.
Netratat, sforăitul poate duce la o serie de probleme de sănătate cum ar fi: creşterea tensiunii arteriale sistemice şi pulmonare, insuficienţă cardiacă, aritmii, ischemie cardiacă, creşterea riscului accidentelor vasculare cerebrale.
