Bronsiolita acuta la copii
Bronsiolita este o boala foarte frecventa, mai ales in anotimpul rece si in special la sugarul si copilul mic sub varsta de 2 ani. Este o boala acuta inflamatorie a cailor respiratorii de calibru mic, fiind determinata de obstructia acestora printr-un proces inflamator. Cauza acestei boli sunt infectiile virale, in special virusul sincitial respirator responsabil de peste jumatate din cazurile de boala. Sursa infectiei este intotdeauna un adult sau un copil mai mare, care tolereaza mult mai bine boala si care de obicei au o forma minora si niciodata nu se prezinta cu un tablou clinic tipic bronsiolitei.
Dintre factorii favorizanti ai bolii sunt importanti sa amintim lipsa alimentatiei naturale – alimentatiei la san, expunerea copilului in medii aglomerate – la domiciliu dar nu numai, mamele fumatoare (nefiind neaparat necesar sa se fumeze in camera bebelusului). S-a demonstrat statistic ca sugarii care frecventeaza gradinita/cresa fac mai rar bronsiolita acuta decat cei care stau la domiciliu in compania unor mame fumatoare.
Pe intelesul tuturor, cand exista agresiunea virala apare la nivelul bronsiolelor (bronhii de calibru mai mic, situate mai profund in plaman) un edem (umflatura) al mucoasei acestora, se acumuleaza mucus si resturi de celule distruse ceea ce duce imediat la miscorarea calibrului/diametrului acestora. Intotdeauna rezistenta intampinata de fluxul de aer pentru a patrunde in bronsiolele micsorate ale unui sugar va fi mai mare decat la un adult, dat fiind si calibrul mic datorat varstei. Rezistenta este mare (deci aerul inainteaza cu greu) si in inspir dar si in expir, dar pentru ca lumenul brosiolei este mai mic in expir aerul ramane cumva in interiorul bronsiolelor, capturat, sechestrat.
Debutul bolii poate fi obisnuit, ca in orice rinofaringita cu rinoree – curge nasul, de cele mai multe ori fara aparitia febrei. Dupa o perioada, de obicei scurta, apare tusea, frecventa, spastica, in accese, sugarul nu se mai alimenteaza corespunzator din cauza respiratiei dificile, este foarte agitat, poate aparea si febra moderata, pana in 39 grade Celsius sau poate lispi in continuare. De multe ori parintii se lasa pacaliti de caracterul semiproductiv al tusei – cu secretii, uneori ii auzi ca spun „tuseste mai bine”. Daca tusea este foarte frecventa si cumva mai lunga decat de obicei este bine sa fie consultat medicul cat mai repede.
Clinic bebelusul va respira greu, adica va avea o frecventa respiratorie crescuta, mai mare de 45-50 respiratii intr-un minut, in formele grave de boala ajungandu-se si la 60-80 respiratii. Ganditi-va ca un adult sanatos respira cam de 14-18 ori pe minut.
Ceea ce este specific brosiolitei este wheezingul. Wheezingul este un zgomot care atunci cand este intens se aude si fara stetoscop, este asemanator unei pisici care toarce si se aude cand apropiem urechea de gurita sugarului, sau medicul stetoscopul. In filmulet este intens, dar de multe ori in realitate trebuie sa fim atenti pentru a-l percepe.
Sugarii cu bronsiolita acuta care prezinta si insuficienta respiratorie – respira foarte greu, trebuie spitalizati. Sugarii trebuie plasati in atmosfera rece (18-20 grade) de aceea incaparea trebuie aerisita frecvent si nu asa cum este tendinta in tara noastra sa fie cat mai cald in camera acestuia. Copilul se simte mai bine daca este plasat in pozitie usor ridicata si capul in hiperextensie – se poate pune un rulou sub umeri dar nu sub capul acestuia. Oxigenoterapie pentru un sugar care se interneaza este primul gest terapeutic al oricarui medic de la camera de garda. Oxigenul administrat pe masca sau pe sonda nazala, in izoleta sau in incubator trebuie sa fie steril, impiedicand astfel suprainfectia bacteriana si umidifiat pentru a evita uscarea secretilor din caile aeriene.
Tratamentul antibiotic este controversat, etiologia fiind virala. S-a ajuns la consensul ca este indicat sa primeasca antibiotic sugarii cu forme grave, toxice, cand suspectam cu analize sau clinic suprainfectia bacteriana, sugarii care au boli preexistente (maladii cardiace sau respiratorii), sugarii cu malnutritie sau cei febrili cu varsta sub 3 luni.
De retinut un motto al oricarui pediatru: orice sugar febril cu varsta sub 3 luni este considerat pana la proba contrarie a avea SEPSIS adica infectie generalizata, se interneaza obligatoriu in spital si este tratat in consecinta.
Sunt numeroase pareri care spun ca acesta este unicul tratament eficace si care ar trebui folosit . Salbutamolul (Ventolin, Albuterol pentru literatura anglo-saxona) care este beta 2 simpatomimetic – deci teoretic doar, avand cam aceleasi efecte ca si adrenalina- se considera a nu avea nici un efect in aceasta boala si mai ales la sugarul mic. Medicii de familie inca obisnuiesc sa-l prescrie sub forma de sirop – probabil din cauza faptului ca este pe lista de gratuitate -, eficacitatea lui fiind pentru aceasta situatie chiar nula. Administrarea lui sub forma de aerosoli este controversata si multe studii spun ca la copilul mic este ineficient.
Corticosteroizii administrati pe cale generala – intravenos sau pe cale orala, sau pe cale inhalatorie sunt la fel de controversati. Sunt studii care afirma ca nu sunt indicati pentru ca nu au nici un efect nici in a reduce spitalizarea nici simptomatologia, dar exista de asemenea metaanalize care spun ca administrati precoce reduc inflamatia si durata bolii. In practica se folosesc, mai ales la copiii spitalizati. Sunt utilizati sub mai multe forme: inhalator dexametazona sau fluticasona (flixotide), sau pe cale injectabila: hemisuccinat de hidrocortizon, solu-medrol sau chiar dexametazona.
Efectul asteptat este unul al scaderii inflamatiei locale, de aceea la administrarea pe cale inhalatorie este important intai sa actioneze medicamentul cu efect bronhodilatator – adrenalina sau ventolinul – si abia apoi, dupa minim 7-10 minute sa administram coricosteroidul. Nu se accepta asa cum am vazut de multe ori amestecarea celor doua tipuri de substanta pentru a nu sta copilul prea mult cu aparatul de aerosoli. Cat timp se fac??? Medicul cand recomanda calculeaza o doza pe kilogram corp astfel diluata cu ser fiziologic (in general cantitatea optima la nebulizatoarele uzuale, nu cele cu oxigen din spitale ci cele cu aer presurizat este de 3 ml volumul total). Intreaga doza trebuie adminstrata, nu un numar de minute, ci pana cand din nebulizator nu mai iese nimic, pentru ca a fost folosita intreaga substanta recomandata.
Hidratarea sugarului este un deziderat important, dar si hiperhidratarea este daunatoare. Asadar o balanta hidrica trebuie stabilita pentru a obtine o vindecare rapida. Copilul spitalizat va primi in jur de 100 ml/kgc/zi de lichide fata de un maxim la sugar care poate fi chiar si de 200, iar cel de la domiciliu va primi cantitati mai mici de lichide spatiate la interval mai mic. Un sugar care in ciuda unei respiratii dificile se va alimenta cu o cantitate mare de lichide – lapte, apa – va respira si mai greu, burtica plina „ajutand” la impingerea plamanului care si asa functiona ineficient.
In medie bronsiolita poate sa se vindece intre 3-4 zile pana la 10-14 zile. Este una dintre cele mai frecvente intrebari care se adreaseaza de catre parinti. Reactivitatea individuala si statusul imun al pacientului fac diferenta. Sugari tratati identic evolueaza diferit. De aceea si vorba populara: exista bolnavi si nu boli!
Asadar bronsiolita este o boala vindecabila, tratata la timp, doar de catre medicul pediatru!
Din fericire, am trecut fara mari probleme de un anisor. Apoi am fost raciti, rosu in gat , mucusori dar le-am tratat la timp cu apa de mare si siropul Prospan recomandat de pediatru, precum ridiche cu miere. Sanatate tuturor!