Cancerul de sân: cum să-l recunoşti
Anual, în România, circa 10.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar. Sub 10% dintre pacientele noi ajung să fie diagnosticate într-o faza incipientă, care asigura supravieţuirea maximă. Îngrijorător, nu?
Factorii de risc pentru cancerul la sân
Studiile epidemiologice au identificat o serie de factori care sunt asociaţi cu un risc crescut al femeilor de a dezvolta cancer de sân.
– Vârsta: şansele de cancer cresc odată cu înaintarea în vârstă
– Istoricul familial: riscul de cancer mamar este mai mare în rândul femeilor care au rude cu această boală.
– Antecedente personale: diagnosticarea cancerului la unul din sâni creşte riscul de a dezvolta cancer şi la celălalt sân.
– Menstruaţia: femeile a căror menstruaţie a debutat la o vârstă tânăra (înainte de 12 ani) sau au trecut prin menopauză mai târziu (după 55 de ani) au un risc uşor crescut.
– Ţesutul mamar: femeile cu un ţesut mamar dens, au un risc crescut de cancer
– Rasă: femeile albe au un risc crescut de a dezvoltă cancer mamar.
– Expunerea la radiaţii.
– Naşterea unui copil după vârstă de 30 de ani.
– Obezitatea
– Utilizarea de contraceptive orale pe o perioada lungă (8-10 ani).
– Consumul de alcool
– Utilizarea terapiei cu hormoni după menopauză
Simptomele şi semnele cancerului de sân
– nodul palpabil nedureros cu suprafaţă neregulată, dură (cel mai frecvent), cu limite şterse;
– creşterea asimetrică a consistenţei sânului-în totalitate sau într-o porţiune;
– retracţia pielii la nivelul unei zone a sânului;
– retracţia mamelonului;
– deformări ale unui sân;
– scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale, spontane, hemoragice sau incolore);
– roşeaţă (eritem) sau ulceraţie tegumentară;
– roşeaţă (eritem) sau ulceratie a mamelonului;
– adenopatii axilare de aceeaşi parte, nedureroase;
– durere (foarte rar – numai în stadii foarte avansate).
Cum este diagnosticat cancerul de sân
Deşi cancerul poate fi depistat în urmă evidenţierii simptomelor de mai sus, mamografia joacă un rol foarte important în diagnosticarea cancerului mamar, aceasta putând depista cancerul şi în faza incipientă.
Recomandat ar fi ca femeile de 40 de ani şi peste 40 de ani, să facă în fiecare an câte o mamografie, în timp ce femeile de 20-30 de ani ar trebui să facă o ecografie la doi ani. Pe lângă acestea, autoexaminarea sânilor ar trebui să facă parte din viaţă fiecărei femei.
Pentru determinarea stadiului în care se află boală, sunt folosite tomografiile, scanarea oaselor şi mamografiile; toate acestea fiind folosite în scopul determinării răspândirii celulelor canceroase în corp. În urmă stabilirii stadiului în care se află boală, medicul specialist va putea prescrie tratamentul.
Există mai multe opţiuni de tratament:
– Mastectomia (eliminarea ţesutului mamar);
– Mastectomia radicală (chirurgul îndepărtează pe lângă ţesutul mamar şi ganglionii limfatici axilari);
– Radioterapia (distrugerea celulelor canceroase cu raze de energie ridicată);
– Chimioterapia (tratarea cancerului cu ajutorul medicamentelor ce călătoresc prin vasele de sânge la celulele canceroase);
– Terapia cu hormoni (ajută la reducerea riscului de a reapărea cancerul după o intervenţie chirurgicală).
Şansa de supravieţuire este cu atât mai crescută cu cât cancerul a fost depistat mai devreme. Deoarece cancerul de sân nu poate fi prevenit, singura opţiune rămasă, este examinarea periodică a sânilor. Dacă obsevi ceva schimbat, la palparea sânului, nu evita vizita la medicul specialist, deoarece fiecare zi amânată este un minus în faţă şansei de vindecare!
Ceea ce este important de ştiut este că 70% din cazurile de cancer mamar pot fi depistate şi ulterior tratate printr-o simplă autoexaminare, respectiv o ecografie mamară sau o mamografie.
About Author
