Când copilul se plictiseşte

Ai auzit, probabil, şi de la copilul tău afirmaţia: „Mă plictisesc!”. Oare un copil e capabil să aprecieze un moment de singurătate. Sau să-şi umple timpul când nu are prea multe de făcut. Cum îl poţi ajuta?
Chiar şi la 4-5 ani un copil întâmpină dificultăţi în a se concentra mai mult de 20 de minute asupra unei activităţi. Deci, e bine să aibă diverse activităţi, cât mai variate. Dar, poate, are nevoie şi de atenţia ta, nu numai de jocuri sau acţiune.
Sindromul grădiniţei
Nu este o boală, nici un sindrom, dar dacă te uiţi în jur vei remarca copiii care au probleme stând acasă, faţă de zilele de grădiniţă. De ce? Fiindca la grădiniţă programul este foarte clar: gustare ora 9, jocuri exterioare între 10,30 şi 11,30, prânz, siestă etc. Acasă, dacă nu îi vei organiza ziua într-un mod asemănător va zice că se plictiseşte. Ţie ţi se pare poate ciudat să îi spui celui mic cum să se joace şi cum să-şi umple timpul. Dar, odată obişnuiţi astfel toată săptămâna, simt nevoia de consiliere. Iată cum îl poţi ajuta.
Lasă-l să se plictisească puţin
O anumită formă de plictiseală poate fi benefică în viaţa copilului. Plictiseala stimulează dorinţa de creativitate, dându-i ocazia să caute el însuşi ceva care îi face plăcere. Aşadar, momentele de plictiseală îl ajută să-şi descopere pasiuni şi poate chiar talente.
Desigur, e bine să fi mereu în activitate, să te mişti. Dar lipsa activităţii te ajută să observi, să asculţi, să reflectezi. În fond, nu suntem nişte maşini… Apoi, lipsa de activitate este un fel de exerciţiu de viaţă. Îi educă răbdarea de care are mare nevoie mai târziu: când va fi în trafic, când va merge la doctor, la coafor, la magazin… Dacă de mic îl educi să înveţe să aştepte, să privească, mai târziu îi va fi mult mai uşor.
Descoperirea singurătăţii
Copilul are mare nevoie de prezenţa ta, dar are nevoie şi de momente de linişte. Mai ales dacă frecventează grădiniţa sau şcoala. Îşi doreşte şi el să fie singur măcar câteva momente. Aşa cum tu simţi nevoia să fi doar cu tine, liniştită, cu gândurile şi visele tale, tot aşa şi cel mic. Iată de ce e bine să-i încurajezi activităţile solitare. Să privească norii, să asculte cum cântă păsărelele, să se uite pe fereastră, să citească, să bricoleze, să picteze, să modeleze etc. Astfel nu numai că îşi va folosi imaginaţia, dar aceste activităţi, neavând un orar precis, pot dura cât timp va dori şi-l vor face să înţeleagă că tot timpul este ceva de făcut, chiar şi când eşti singur şi te plictiseşti.
Valorizează singurătatea
Explică-i celui mic cât de mult apreciezi şi tu repausul, relaxarea şi singurătaea. Tot timpul ni-l petrecem spunând : ”Trebuie să…”. Fuga zilnică are nevoie şi de pauze. Oricine simte nevoia să citească, să se uite pe o revistă, să discute cu cineva, să se plimbe. Arată-i că şi ţie îşi place să „te plictiseşti”.
