Copilul meu muşcă

Aproape inevitabil la copil, muşcatul are mai multe semnificaţii în funcţie de vârstă. Indiferent că este un mijloc de descoperire sau de comunicare, este un obicei care trebuie eliminat.
Iată câteva situaţii şi soluţiile lor.
De ce muşcă copilul?
Bebeluşul se serveşte de gură pentru a atinge, gusta şi descoperi lumea din jur. Chiar şi după ce îi apar dinţii, el nu face diferenţa între alăptat, supt şi muşcat. Iar în momentele când dinţii stau să iasă, muşcă tot ce găseşte ca să se simtă mai bine.
În jur de un an bebe îşi testează dinţii şi efectul muşcăturilor asupra obiectelor şi fiinţelor din jur, iar primii vizaţi sunt părinţii. Toţi copiii trec prin această fază, chiar dacă uneori e mai puţin perceptibil.
După doi ani muşcătura serveşte ca un mijloc de exprimare. O poate utiliza pentru a atrage atenţia, a-şi apăra teritoriul, a obţine ceva ce i s-a refuzat, a-şi manifesta mânia sau, suprinzător, ca o dovadă de dragoste.
Cum poţi reacţiona?
Interzice-i această modalitate de exprimare. Muşcatul este una dintre interzicerile fundamentale. Chiar dacă bebe nu o face în mod agresiv, este important să îi interzici încă de la prima acţiune această manifestare, printr-un “Nu” ferm, împingându-i uşor capul.
Când copilul e mai mare îi explici clar că nu e un gest frumos, ci dimpotrivă e ceva ce poate face rău şi să nu-l mai repete.
Propune-i un alt comportament
Dacă ştii exact ce l-a determinat să muşte îi poţi sugera un comportament adaptat: să îl mângâi dacă prin muşcătură a vrut să-şi exprime dragostea sau să obţină un obiect. Indiferent care este cauza comportamentului său este util să îi propui să muşte un obiect care nu îi distruge gingiile sau dinţii. Trebuie să îl urmăreşti cu atenţie şi să previi pe cât posibil gestul unei noi muşcături, încurajându-l să se exprime altfel.
Nu răspunde la fel
E absolut nerecomandat să-l muşti şi tu pe cel mic, după ce te-a muşcat, ca să îi arăţi că ţi-a făcut rău. Gestul distorsionează sensul cuvântului interzis şi lasă să se înţeleagă că se aplică legea celui mai puternic. Nu îi spune că e rău. El îşi va crea imaginea de sine în funcţie de calificativele pe care i le atribui. Copilul care muşcă este adesea nefericit fiindcă a fost depăşit de o pulsiune. Deci, ia-l în braţe şi asigură-l că îl iubeşti, chiar dacă a greşit.
De obicei, muşcăturile încetează odată cu învăţarea limbajului. Persitenţa lor poate releva o suferinţă mai profundă a cărei cauză trebuie căutată cu ajutorul unor profesionişti, la nevoie.