Cum ii convingem pe cei mici sa faca lucruri pe care le refuza?

De multe ori aud la copiii prietenilor mei replici de genul „nu vreau să mă spăl, nu vreau să mă îmbrac cum vrei tu, nu vreau!” Aceste afirmaţii sunt puternice în copilărie şi devin şi mai şi în adolescenţă. Iar la vârsta de 14-18 ani se pot traduce şi prin interesul pentru relaţii cu persoane total nepotrivite. Deci, ce-i de făcut din copilărie?
Incă din prima parte a copilăriei, copilul trebuie lăsat să creadă că dorinţele lui sunt importante. Spre exemplu, într-o zi în care vrea să meargă într-un loc de joacă şi nu aveţi cum să ajungeţi acolo, îi comunicaţi: ”Astăzi vom merge doar la cumpărături, pentru că avem nevoie de mâncare”. Ştiu că îţi doreşti să ajungi la locul de joacă, dar vom planifica o ieşire intr-o altă zi şi vom merge sigur. Dar acum eu am nevoie de ajutorul tău la cumpărături!”, este mesajul pe care trebuie să-l transmiteţi când cel mic are dorinţe arzătoare care nu pot fi îndeplinite pe loc. În felul acesta, copilul percepe ideea că este important ceea ce îşi doreşte, ce gândeşte şi că este important în viaţa părinţilor lui. Aceasta reprezintă fundaţia prin care se construiesc respectul pentru propria fiinţă şi, secundar, cel pentru propriul corp.
În al doilea rând, nu trebuie criticati când face ceva din proprie iniţiativă, când, spre exemplu, alege o hăinuţă pe care o iubeşte şi pe care voi, părinţii, nu o mai consideraţi potrivită pentru ieşit în societate. Abţineţi-vă să îi spuneţi că această haină e veche, urâtă etc. Dacă îl criticaţi pentru ceva ce evident preferă, va învăţa că nimic din ceea ce face nu e bine. Iar în adolescenţă, există riscul să-şi aleagă parteneri despre care ştie sigur că n-o să vă placă. Aceasta pentru că are sedimentată din copilărie ideea că oricum ceea ce face nu-i bine. Deci de ce să se mai ostenească să vă facă pe plac?
Consider că, aceste lucruri ar trebui avute în vedere de către orice părinte si ar trebui gasite alternative la orice cerere a celui mic .
Voi cum procedati?
www.csid.ro