foto: momsguidebook.com

foto: momsguidebook.com

Copilul aruncă obiecte din mai multe motive. Îl amuză să lanseze obiecte sau să le lase să cadă, descoperind că nu toate ajung pe jos în același mod. Mai târziu motivele pot fi diferite. E bine să îi explici că această activitate amuzantă pentru el poate deveni periculoasă pentru ceilalți.

Este o periodă normală în viața oricărui copil mic, aceea în care aruncă tot pe jos. De când învață să țină obiectele în mână și le poate apuca, jocul său preferat este să arunce toate pe jos. O dată, de două ori, de trei ori… Înțelegători, părinții adună toate de pe jos, apoi obosesc. Nu și bebe.

De-a ce se joacă el?

Se pare că testează puțin puterea părinților. Te mobilizează ca să-și recupereze jucăria, uneori scoate și sunete. Astfel el experimentează și relația cauză-efect: e curios să vadă ce se întâmplă cu jucăria lui după ce o aruncă. De asemenea, îl amuză faptul că jucăria dispare și apoi reapare. Este un pic magic pentru el. Dar îl va ajuta și mai târziu, în relația cu mama, în testarea absenței. Va știi că după ce dispare (la cumpărături sau la serviciu), va reapărea.

Pe cel mic acest joc îl ajută și să înțeleagă limitele corpului său. Va înțelege că obiectele nu fac parte integrantă din el. Că există interior și exterior. Această noțiune este foarte importantă către vârsta de 8 luni.

Îl ajută să înțeleagă distanța, spațiul.

 

Când e mai mare

  • Vrea să îți atragă atenția. Știe că acest comportament va atrage o observație din partea ta, deci va fi în atenția ta. Îi poți demonstra că este mai agreabil să obțină o atenție pozitivă. De aceea e bine să îi apreciezi comportamentele bune, să îl lauzi când se poartă frumos. Astfel va înțelege că privirea călduroasă și atenția valorează mai mult decât un reproș.
  • Nu are alte ocazii să-și exercite noile sale abilități de lansare de obiecte. Reorientează-I jocul, propunându-i să arunce mingea afară sau oferă-i jocuri speciale care implică o astfel de acțiune.
  • Este surescitat sau debordează de bucurie. Ajută-l să-și recunoască emoția exprimând-o prin cuvinte: “sunt atât de mulțumit” sau aplaudând, dacă este mai mic.
  • Este frustrat. Fiindcă de obicei gesturile sale amenință securitatea celor din jur, în aceste moment trebuie să se oprească sau să se retragă într-un colț unde mânia sa nu va deranja pe nimeni. Odată calmat, pune-l să adune obictele aruncate. Chiar dacă gestul său a fi reprimat, recuoaște-I mânia: “ești nervos fiindcă ai fost nevoit să oprești lectura și să mergi la culcare, dar nu e un motiv să arunci cu obiectele, fiindcă este periculos”. Astfel el se va simți înțeles. Dacă vei adăuga: “în loc să arunci cartea îmi poți spune: “mai aveam câteva pagini de citit” sau ”nu îmi este încă somn”, sau “mă deranjează că vrei să mă culc acum”. Îi vei furniza modele pentru a-și verbaliza emoțiile.

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *