De ce e bine să citeşti poveşti copiilor
Se cunoaşte efectul pozitiv pe care îl au cărţile pentru copii, chiar de la cele mai mici vârste. Le dezvoltă vocabularul, limbajul şi îi ajută să înţeleagă diverse noţiuni despre viaţă.
Inteligenţa emoţională. Copilul îşi formează personalitatea de când este foarte mic. Poveştile contribuie, aşadar, la dezvoltarea lui interioară. De obicei, când vorbim despre inteligenţă ne referim la cea logică, matematică şi verbală. Dar nu trebuie să uităm că există mai multe forme de inteligenţă, cum ar fi cea intrapersonală, adică capacitatea de a percepe ce simţi şi de a explica, precum şi inteligenţa interpersonală, care înseamnă maniera de a-l percepe pe celălalt şi de a reacţiona la interacţiunile sociale. La modul general se vorbeşte despre inteligenţa emoţională. Şi asupra acesteia acţionează poveştile, ajutându-l pe cel mic să-şi dezvolte capacitatea de altruism şi empatia. Astfel copilul devine mai încrezător şi mai deschis.
Cum e posibil?
Chiar dacă emoţiile anumitor personaje din poveşti sunt adesea complexe (gelozie, ură), naraţiunea permite copilului să le recunoască şi să se identifice cu ele. Încearcă atunci să înţeleagă ce simt personajele şi de ce trăiesc anumite tensiuni. Ei se obişnuiesc, puţin câte puţin, cu aceste emoţii şi dezvoltă reflexe care le permit să administreze mai bine situaţiile respective când se întâlnesc cu ele în viaţa reală. Evident, nici în poveşti situaţiile nu sunt mereu roz, cum se întâmplă şi în cele clasice, Scufiţa Roşie sau Hansel şi Gretel. Dar, contrar celor mai multe emisiuni tv care banalizează violenţa, poveştile contestă această manifestare, ceea ce îl va ajuta mai târziu în construcţia şi reprezentarea lumii. Aceste poveşti permit deci copilului să înţeleagă şi să vadă o multitudine de experienţe de viaţă. Astfel este expus simbolic unor situaţii agreabile, dar şi unor situaţii dificile. Va fi deci utilat mai bine pentru a afronta pericolele vieţii.
Pregătit să crească mare
E bine să începi cu poveşti, chiar complexe, de la o vârstă cât mai fragedă. Evident, cei foarte mici nu vor înţelege chiar toate subtilităţile poveştii, dar dacă îi vei citi cu plăcere şi talent, imitând vocile personajelor, te vor asculta cu multă atenţie şi plăcere.
S-a observat că acei copii cărora li s-a citit mult când erau mici, odată deveniţi adulţi şi-au dezvoltat o lume interioară şi imaginară extrem de bogată. Aceste poveşti i-au ajutat şi la şcoală, permiţându-i copilului să abordeze problemele şi situaţiile conflictuale cu creativitate, având reflexele bine formate. Tot aceşti copii interacţionează mult mai bine cu ceilalţi, îşi exprimă mai bine emoţiile şi comunică mai bine.
Ecran versus carte
O poveste rămâne o poveste. Nu este reală. Dacă ar privi un ecran nu ar fi acelaşi lucru? Ei bine, nu! Lectura, contrar televizorului, forţează copilul să îşi imagineze. Astfel îşi va dezvolta foarte mult capacitatea imagiantivă. Pe ecrane toatele elementele poveştii îi sunt furnizate. Privitul unui film este o activitate pasivă. Aici, chiar se poate sublinia că între radio şi tv, radioul este chiar bun fiindcă stimulează imaginaţia. Tv-ul nu stimulează nimic. Iar cu o carte, copilul trece din simplul spectator în actor, iar emoţiile se imprimă mai profund în el. Şi beneficiile sunt mult mai importante.
Acum există o mare varietate de cărţi pentru cei mici. Care mai de care mai atractivă, potrivită tuturor vârstelor. Aşadar, citeşte-le copiilor şi nu vor avea decât de câştigat!
