sâmbătă,decembrie 4, 2021

Dermatita atopică a bebeluşului- cum îl protejezi

Un bebe din cinci suferă de dermatita atopică. Este o boală care seamănă cu alergia. Află cum îl protejezi pe cel mic, care sunt cauzele şi ce ai de făcut dacă te confrunţi cu astfel de probleme.

 

bebe-cu-eczema-pe-fata

Micuţul tău are plăci de piele uscată care devin roşii la scărpinat? Te-ai gândit că pot fi semnele unei dermatite atopice? În acest caz se impune o consultaţie de specialitate, mai ales dacă există deja precedente în familie legate de această boală sau alergii, astm, rinite. Nu intra în panică, urmează sfaturile medicului şi vei reuşi să controlezi boala.

Cum recunoşti boala

Foarte frecventă în primul an de viaţă al copilului, dermatita atopică poate debuta ca o eczemă, fără a fi provocată de contactul cu un produs alergen. De obicei pielea este foarte uscată pe tot corpul, exceptând pliurile şi zona dintre fese. Bebe plânge des şi doarme prost fiindcă suferă de mâncărime. Către 3-6 luni roşeaţa se asociază cu mâncărime. Apoi predomină leziunile eczemei, roşii, în părţile convexe ale membrelor şi feţei (uneori a obrajilor), dar rar apar pe torace.

Diagnosticul

La nou-născut diagnosticul poate fi dificil de pus la început, în absenţa leziunilor roşii. Boala evoluează prin puseuri, dar leziunile pot fi persistente în anumite cazuri. Uneori simptomele atopiei pot fi respiratorii: şuierături bronhice, nas care curge. Dermatita atopică poate persista pe toată durata copilăriei, dar nu în toate cazurile. Mai exact, un caz din două merg spre vindecare totală. În situaţiile în care persistă poate conduce la apariţia astmului sau a unei rinite către vârsta de 7 ani sau mai târziu, la adolescenţă. Pentru diagnostic trebuie mers la medic, fiindcă necesită examene suplimentare.

Care sunt cauzele posibile

Nu se cunosc originile acestei probleme a pielii. În aparenţă este legată de o anume componentă genetică: dacă ambii părinţi sunt atinşi, riscul pentru copil de a dezvolta boala este de 70%. Printre cauzele posibile se numără şi excesul de igienă. Copiii noştri trăiesc în condiţii prea curate, prea sterile. Venind foarte rar în contact cu bacteriile, sistemul lor imunitar nu se prea formează cum ar trebui şi astfel apar inflamaţiile cutanate. Această ipoteză se bazează şi pe faptul că bebeluşii crescuţi în creşe, cei care au fraţi şi surori sau care trăiesc la ţară sunt mai puţin afectaţi de dermatita atopică.

Cum poate fi prevenită

Metoda este foarte simplă: la modul general, lasă copilul să se joace în praf, respectând regulile obişnuite de igienă, fără a exagera. Lasă-l să vină în contact cu bacteriile „bune” care colonizează în mod natural tubul digestiv. Astfele de bacterii sunt prezente în iaurturi le care limitează riscurile dermatitei. Unii specialişti consideră că este mai eficace ca mama să consume iaurt către sfârşitul sarcinii. Cu toate acestea efectele nu sunt foarte clar demonstrate de către specialişti. Pentru a atenua neplăcerile provocate de dermatita atopică trebuie folosite cremele emoliente pentru hidratarea pielii, care au rolul de a restaura funcţia cutanată şi de a depăşi perioadele de criză.

Tratamente eficiente

Dermatita atopică se atenuează progresiv către 2 sau 4 ani. Cel mai bun tratament până atunci poate fi prescris doar de medic, fiindcă trebuie adaptat fiecărui caz în parte. De obicei se prescriu corticoizi pentru aplicaţii locale pe zonele inflamate. Este necesară o igienă locală atentă pentru a nu se produce infecţii ale pielii şi folosirea unor produse hidratante care să împiedice uscarea acesteia. Copiii atinşi de dermatită nu au contraindicaţii pentru vaccinările uzuale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *