Frate şi soră, prieteni pe viaţă?
Sunt fraţi care se înţeleg foarte bine, sau nu. Este valabil şi pentru perioada când sunt mici şi pentru mai târziu. De ce depinde această atitudine de simpatie sau respingere?
Fraţii şi surorile sunt consideraţi de părinţi parteneri care se pot baza unul pe celălalt, chiar şi atunci când ei nu le vor mai fi alături. Sunt un fel de prieteni impuşi, persoane care au totul în comun o bună perioadă de viaţă, care sunt crescute după aceleaşi principii, care împart aceleaşi valori, aceleaşi lucruri. Ar fi normal ca fratele şi sora să se iubească, dar poţi impune acest lucru? Ce poţi face când cei doi nu se înţeleg?
Diferenţa de vârstă
În multe familii diferenţa de vârstă dintre fraţi stă la baza conflictelor. În aceste situaţii nu e uşor ca între cei doi să se găsească puncte comune. Aici, rolul părinţilor este vital. E nevoie ca ei să găsească jocuri în care să-i implice pe cei doi, evenimente, activităţi etc.
Când fratele mai mic vine acasă, celălalt frate are o anume gelozie văzând că atenţia tuturor este îndreptată către acesta. Unii intră într-o adevărată competiţie pentru a capta atenţia celor din jur, competiţie care poate ţine mult timp. Alţii înţeleg situaţia şi o depăşesc, fiind cuprinşi de instinctul de protecţie şi îşi îndrăgesc fratele sau sora din primul moment.
Personalităţi incompatibile
Când fraţii au personalităţi diametral opuse, apar neînţelegeri pe măsură ce cresc. Nu vor să facă aceleaşi actitivtăţi, găsesc că fratele sau sora „nu înţeleg nimic”, că nu-l interesează pasiunile celuilalt. Adesea şi un compliment făcut fratelui este interpretat ca un afront indirect făcut lui. De aceea trebuie să-i aminteşti din când în când ce calităţi are atunci când face ceva deosebit. E nevoie de răbdare, atenţie şi înţelegere.
Pune accent pe importanţa familiei
Şicanele dintre fraţi nu au fost inventate de ei, există de când lumea. Cu toate astea, e greu de găsit mereu soluţii. Când cei doi fraţi se ceartă nu trebuie intervenit la modul de a-l apăra pe cel mai mic că e mai slab. Astfel vei distribui rolul de victimă şi de agresor. E bine să îi laşi să-şi rezolve conflictele, având grijă să nu fie nimeni în pericol. Aceste situaţii fac parte din relaţia lor. Zilele bune şi rele îi vor uni şi îi vor ajuta să se cunoască şi să se înţeleagă din ce în ce mai bine. Când intervii, pune accent pe importanţa familiei şi pe faptul că ori de câte ori au nevoie de ajutor îl vor găsi doar aici.
Timp liber în familie
Chiar dacă fac parte din aceeaşi familie fraţii nu trebuie să-şi petreacă tot timpul împreună. Asigură-te că petrec momente şi cu prietenii lor, sau chiar jucându-se singuri, citind. În acest timp te poţi dedica celuilalt copil. Astfel amândoi se vor simţi respectaţi şi vei avea şanse să construieşti o familie care să reziste 10, 15 sau 20 de ani.
