Il lasati pe cel mic sa greseasca?

Exista o zicala romaneasca care spune ca „pana nu dai cu capul de pragul de sus, nu-l vezi pe cel de jos”. Asa se intampla si in viata de zi cu zi, cand ne confruntam cu o serie de situatii. Dar ce facem cu cei mici? Cum ii ghidam, astfel incat sa nu greseasca si sa ia deciziile cele mai bune?

Deși, in genere, nicio expe­riență de învățare nu este mai bună decât propria greșeală și  încrederea vine din confruntarea cu probleme, cu situatii, cu greșeli, dar mai ales cu de­pășirea lor, părinții nu pot rezista tentației de a opri greșelile celor mici. Evident, vor ce e mai bun pentru ei.

Copiilor nu le este frica de greseli, ei au pornire spre tot ce e nou, spre tot ce inseamna experiment. Insa, au nevoie de ghidajul parintilor.

Ce se întâmplă dacă nu îți lași copilul să greșească?

Dacă părinții se înfurie sau sunt dezamăgiți când copiii lor gresesc, aceștia învață că greșeala nu este permisă. Mulți părinți sar să corecteze sau să își protejeze copiii, nerealizând consecințele nega­tive asupra acestora. Practic, daca le accetuenzi greseala, nu faci decat sa alimentezi sentimentul de teama, de rusine cu ei insisi. Dacă lăsați copilul să vă spună ce simte, îl învățați să se descurce cu eșecul și să învețe din experiența personală.
De asemenea, hi­per­vigi­lența părinților rea­min­teș­te copiilor mereu ce să facă, de pildă: „Spală-te pe dinți“. Aceas­tă atitudine îi trans­mite copilului mesajul că nu poate face nimic decât dacă i se spune.

Dacă răspunsul tău ca părinte este „să cresc copilul în așa fel încât să facă față oricărei situa­ții“, atunci men­talitatea ta permite învățarea din greșeli. Copiii sunt mai adaptabili decât credem noi și rareori sunt spe­riați de experiențe noi. Sunt mai curajoși și pregătiți să înfrunte riscurile, decât adulții.

Cum îl faci să învețe din greșeli?

A greși nu înseamnă să-l înveți să aibă eșe­­curi. Înseamnă, de fapt, să îl înveți că poate să facă lucruri pe cont propriu: e exemplu, să nu-i dai paharul de apă când îl poate lua singur, să îl lași să își aleagă prietenii singur, etc. Tu, ca parinte trebuie sa-i fi alături pentru a-l ghida.

Dacă îl lași să învețe din propriile greșeli, de fapt:
● îi stimulezi încrederea în propriile for­țe și învață că poate să se descurce singur.
● îl motivezi să își traseze drumul spre reușită – un copil care este învățat că gre­șeala este omenească învață să își depă­șească limitele, să își regleze nivelul aș­tep­tărilor cu cel al posibilităților. Cine nu este lăsat să greșească are impresia că greșeala este o tragedie.
● îi îmbunătățești abilitatea de a rezolva problemele pe care le va întâlni în viață.
● îi stimulezi independența și autonomia, trăsături esențiale.

Greșelile și siguranța copilului

Responsabilitatea părinților este să mențină copiii în siguranță. Asta nu implică să-i țină departe de orice conflict, luptă, competiție. Dar să îi lăsăm să eșueze în siguranță e mai greu, pentru că atunci când gre­șești poți fi trist, poți avea regrete, anxie­tate.

Bine-cunoscuta vorbă „să învățăm din propriile greșeli“ este foarte realistă. Când copiii fac greșeli nu învață numai despre ei, ci și des­pre cei din jurul lor. Dacă îi lăsați să greșească și chiar îi încu­rajați în a face lucruri, cu greșeli cu tot, ei vor ști că îi sprijiniți, chiar dacă nu sunt perfecți.
Așa cum îi învățați să se spele, să mănânce, să fie politicoși, să îi respecte pe ceilalți, așa și a face greșeli este o abilitate care le va fi de mare folos mai târziu.
Nu uita! Există situații în care trebuie să intervii: când, de exemplu, este pusă în pericol siguranța copilului – să nu se aventureze în situații care îi pun pericol viața. Sau să facă lucruri care nu sunt acceptate social – să mintă, să fure, să facă rău celorlalți etc.

Iată câteva sfaturi practice:

• Lasă copilul să facă de unul singur ce are de făcut. Stai deoparte, lasă-l să creeze, să aibă propria rezolvare și viziune și să aibă satis­facția unui rezultat independent.
• Nu fiți rapizi în a-i salva mereu! Copiii voștri au nevoie să învețe cum să rezolve probleme de orice fel.
• Lă­­sați-I să găsească singur solu­ții. Nu puteți ști ce poten­țial are până ce nu îl lăsați să încerce pe cont propriu.
• Fiți ghidul lui! Învățați-I să afle singur răspunsuri, să exploreze. Întrebați-l: „Tu ce crezi?“
• Lăsați-I să piardă la jocuri – la cărți sau altfel de jocuri care pre­supun o miză, nu manipulați situația în așa fel încât să câș­tige el tot timpul, ca să evitați supărarea. Să ac­cepte că poți să pierzi în viață, fără a fi ceva tragic, este foarte important. Înfrângerea îi poate stimula pofta de competiție.

Andreea Dimitriu

See author's posts