În România tot mai mulţi copii hipertensivi şi tot mai multe infarcturi la tinerii

Foarte des am discuţii cu cei din jur pe tema alimentaţiei, în sensul că ei nu pot sau nu vor să înţeleagă de ce insist si sunt adepta unui regim alimentar echilibrat, cât mai sănătos, preponderent vegetarian, cu un conţinut scăzut de grăsimi, prăjeli, dulciuri, cât mai puţine proteine animale, deloc carne de porc, rar carne de curcan sau vită, cât mai rar lactate (pentru că îmi plac prea mult şi nu pot renunţă de tot la ele), dar totodată un regim bazat în special pe fructe proaspete sau uscate şi legume din belşug, seminţe, cereale şi derivate din acestea. Iar acesta este stilul alimentar cu care încerc să îl obişnuiesc şi pe cel mic.

Alimentaţia nesănătoasă este principala cauză a celor mai multe afecţiuni. Coroborată cu lipsa de mişcare şi fumatul, plus stresul inerent de zi cu zi, avem reţeta complete pentru un stil de viaţă ce nu promite un viitor prea roz. Iar acest lucru începe să se vadă tot mai mult în sanatatae precară a tinerilor din ziua de azi.

Se pare că tot mai mulţi tineri încep să aibă probleme serioase de sănătate a inimii şi chiar să sufere infarcturi, copii obezi şi hipertensivi şi multe altele.

 

Într-un interviu acordat de prof. univ. dr. Dragoş Vinereanu, prorectorul UMF „Carol Davila” pentru Ziare.com, acesta vorbeşte tocmai despre acesată problemă, afirmând că “asistăm la o explozie a cazurilor de infarct miocardic la tineri, iar unul din 10-15 copii are valori ale tensiunii arteriale peste cele recomandate”

În România tot mai mulţi copii hipertensivi şi tot mai multe infarcturi la tinerii
foto: ziare.com

Ca şi la alte capitole, România se află pe primele locuri şi la numărul deceselor provocate de bolile cardiovasculare. În plus, românii au printre cele mai reduse valori la capitolul speranţa de viaţă, un român trăind în medie cu 15 ani mai puţin decât un francez, spre exemplu.

Deasemenea, domnul professor mai susţine că o mare problemă este faptul că pacienţii ajung prea târziu la medic. Dacă prevenţia este deficitară, partea de tratament a progresat spectaculos: „dacă în urmă cu 5 ani tratam doar 5-7% din cazurile de infarct miocardic (…) acum am ajuns la un procent de aproape 70%. Dacă în urmă cu 4 ani, vorbeam de o mortalitate intraspitalicească a pacienţilor cu infarct miocardic de 13,5% acum, la nivelul ţării, e de 8%”.

În interviul acordat în sursă amintită, dr. Dragoş Vinereanu ne-a explicat şi care sunt primele semne care ar trebui să ne alerteze şi să ne trimită la medic.

 

Statisticile arată că principala cauza de mortalitate în România o reprezintă bolile cardiovasculare. Suntem şi pe un loc „fruntaş” în Europa din acest punct de vedere.

Eram pe locul al treilea, lucrurile s-au mai ameliorat, dar rămânem pe primele locuri în Europa şi tendinţa de reducere a morbidităţii şi mortalităţii prin bolile cardiovasculare este cu mult mai mică decât în ţările din vestul Europei. În plus, speranţa de viaţă în România este una dintre cele mai reduse din Europa. Astfel, românii mor, în medie, cu 15 ani mai devreme decât, de exemplu, francezii.

 

De ce?

Este vorba despre factorii de risc. Diabetul este o mare problema în acest moment în România. Studiile recente arată o prevalenţa a diabetului în jur de 9%. Apoi este obezitatea. Cu aceşti doi factori de risc suntem pe primele locuri în Europa.

În al treilea rând, dietă. Nu putem vorbi în România de o dietă protectoare în privinţa bolilor cardiovasculare. Dimpotrivă… o dietă bazată pe carne de porc, ouă, dulciuri concentrate, brânzeturi fermentate este bogată în colesterol, în grăsimi săturate, adică factori de risc pentru bolile cardiovasculare.

În al patrulea rând, fumatul. Din păcate, în acest moment, legislaţia noastră antifumat nu este la fel de drastică precum în alte ţări europene. O problema majoră o reprezintă în special fumatul de la vârste foarte fragede, în şcoli, licee şi în facultăţi.

Altfel nu s-ar putea explica explozia de infarcte la tineri. Dacă în urmă cu 20 de ani infarctul la tineri era atât de rar încât reprezenta subiect de teza de doctorat, acum e aproape regulă. Avem infarct la 40 de ani, dar şi cazuri la 20-30 de ani. Principalii factori de risc pentru infarctul la tineri sunt, în opinia mea, fumatul şi stresul. La care se adaugă dietă, stilul de viaţă dezordonat şi sedentarismul.

 

Este adevărat că femeile fac mai rar infarct?

Femeile sunt protejate hormonal de infarct până la menopauza, aşa că până în 50 de ani, într-adevăr, femeile fac mai rar infarct miocardic. După instalarea menopauzei, riscul lor creşte cu mult mai mult decât la bărbaţi şi, astfel, procentul se inversează. Aşa că pe ansamblu e cam la fel.

 

Vorbeaţi de dietă bogată în grăsimi. Dar la ţară, de când se ştiu oamenii încep şi termină ziua cu slănină, gătesc cu untură. Cum de nu avea dietă aceleaşi efecte şi în trecut?

Ce speranţă de viaţă era atunci? Cu totul alta. Bolile cardiovasculare reprezintă o patologie care, în general, apare după 45-50 de ani. În trecut speranţa de viaţă era în jur de 60 de ani, oamenii mureau de infecţii şi nu prea apucau să moară de boli cardiovasculare.

În plus, pe vremea aceea, diagnosticul bolilor cardiovasculare nu prea exista. Aparatul de măsurare a tensiunii arteriale a apărut după 1920, iar în România cred că a început să fie utilizat pe scară largă abia după război. Electrocardiograma a apărut în anii ’60, ecocardiografia – prin anii ’80-’90, cardiologia intervenţională pe scară largă – după anii ’90.

Apoi, jumătate din cazurile de infarct duc la deces în primele două ore, dacă pacientul nu ajunge într-o unitate sanitară unde să aibă parte de un tratament adecvat. Câţi ajungeau în trecut la spital? Din generaţia bunicilor noştri, probabil că mulţi au murit de infarct fără să ştim.

 

Bombardamentul de informaţie negativă la care suntem supuşi din presă, agresivitatea care se manifestă pe stradă, în trafic, toate acestea nu reprezintă factori de risc?

Când vorbeam de stres, mă refeream în special la cel cronic, nu la episoadele acute. Emoţiile puternice, pozitive sau negative, nu fac atât de mult rău. Sunt descărcări de catecolamine care fac să crească tensiunea arterială şi pulsul, dar care în scurt timp se metabolizeza. Dacă n-ai murit când a fost evenimentul, ceea ce din păcate este o posibilitate, efectul trece şi organismul nu se resimte.

Stresul cronic, la serviciu, în trafic, acasă, la televizor te face să te scalzi permanent în catecolamine. Inima este în permanentă stimulată şi la un moment dat cedează.

 

Cei mai mulţi medici spun că românii ajung la consult mai târziu şi mai bolnavi decât alţi europeni. Este valabil şi pentru cardiologie?

Da. Ţine de ceea ce numim „prevenţia primară”. În cardiologie stăm foarte bine pe programele de tratament. Astfel, dacă în urmă cu 5 ani tratăm doar 5-7% din cazurile de infarct miocardic acut prin procedura cea mai performanţă numită „angioplastia primară” (distrugerea cu ajutorul unor instrumente speciale a cheagului de sânge care a închis arteră inimii şi a provocat infarctul, cu „dezfundarea” acestei artere şi refacerea curgerii sângelui către muşchiul inimii), acum am ajuns la un procent de aproape 70%. Deci am realizat o creştere de 10 ori datorită implementării unui program dedicat, de tratament interventional al infarctului miocardic acut, derulat cu suportul Ministerului Sănătăţii.

Rezultatele sunt impresionante. Astfel, dacă în urmă cu 4 ani vorbeam de o mortalitate intraspitalicească a pacienţilor cu infarct miocardic de 13,5% acum, la nivelul ţării, e de 8%, iar în cele 16 centre în care se fac procedurile de care vorbeam mai înainte mortalitatea e de 4-4,5%, chiar mai mică decât în centre similare din SUA.

Suntem însă deficitari la prevenţia primară, adică acolo unde ar trebui să acţionăm pentru că peste 20 de ani să avem o scădere de 20% a mortalităţii cardiovasculare, aşa cum îşi propune OMS. Şi aici ar fi rolul instituţiilor de învăţământ, al Ministerului Sănătăţii, al Societăţii Române de Cadiologie, al celorlalte societăţi profesionale, cum ar fi societăţile de diabet, pneumologie, neurologie, medicină de familie. Prevenţia primară e costisitoare şi se face la multiple verigi ale sistemelor educaţional şi medical.

 

Spuneţi de rolul şcolilor în prevenţie. Ce ar trebui să înveţe elevii?

În primul rând, efectele negative ale fumatului: uite ce poţi să păţeşti dacă fumezi! Copiii ar trebui duşi în spitale unde să li se arate exemple de tineri care au făcut infarct fiindcă au fumat. Sau să se organizeze întâlniri în şcoli la care să participe şi tineri care au făcut infarct.

În al doilea rând, este foarte important că în şcoli să se predea cum se face „primul ajutor”. Astfel, Societatea Română de Cardiologie a iniţiat în câteva şcoli, deocamdată la clasa a 5-a şi a 9-a, un program prin care să-i învăţăm pe elevi măsurile de resuscitare din cadrul acordării primului ajutor. Trebuie că fiecare om să ştie „ABC”-ul resuscitării. Nu e greu, dar trebuie învăţat.

Încercăm să avem defibrilatoare în locurile publice, în staţii de metrou, pe stadioane, numai caomul trebuie să şi ştie să le utilizeze. Şi cel mai important este să înveţi generaţia care vine.

 

Aţi pus un mare accent pe efectele fumatului. Concret, ce rău face fumatul inimii şi sistemului cardiovascular în general?

În primul rând, favorizează ateroscleroza, pentru că substanţele conţinute în fumul de ţigară ajung în sânge şi distrug pătură formată dintr-un strat de celule care acoperă tot sistemul vascular al organismului, endoteliul. Odată distrus acest mecanism de apărare, apare ateroscleroza, care se complică atunci când endoteliul se fisurează şi favorizează formarea cheagului de sânge, ducând la închiderea vasului. Această duce fie la infarct, fie la accident vascular cerebral.

Eu sfătuiesc pacienţii că după infarct, când sunt speriaţi, să se lase brusc de fumat. Lăsatul treptat, din experienţă mea de 25 de ani cu pacienţi cu infarct, nu funcţionează. Am văzut indivizi care fumau 2-3 pachete pe zi şi când au avut un motiv suficient de serios s-au lăsat într-o zi şi nu s-au mai apucat niciodată.

Am văzut oameni care n-au reuşit o viaţă să se lase de fumat. Componentă psihologică este extrem de importantă. Sunt medicamente care se pot administra pentru a scădea efectele sevrajului, dar şi ele au efecte adverse şi nu acţionează la fel pentru toţi pacienţii.

 

Care sunt bolile cardiovasculare cu cea mai mare incidenţa?

În România, cardiopatia ischemică cu principala ei complicaţie infarctul miocardic, de care am tot vorbit, şi hipertensiunea arterială. În ceea ce priveşte hipertensiunea arterială, această e generată de 20 de factori pe care îi ştim şi 50 pe care nu îi ştim. Explozia acestei boli la populaţia tânără e legată, de asemenea, de stres plus fumat. Hipertensiunea la copii a devenit o problemă – unul din 10-15 copii are valori tensionale peste cele recomandate.

 

De ce?

Pentru că mănâncă nesănătos şi sunt sedentari, stând toată ziua la calculator. Nu zic că e rău să stea la calculator, e rău că nu stau şi pe bicicletă sau pe terenul de fotbal.

 

Hipertensiunea se poate vindeca?

Dacă schimbi stilul de viaţă, valorile tensionale pot să se normalizeze. Am avut şi eu o perioadă cu valori tensionale mai mari dar, după ce am slăbit, am început să fac efort fizic şi mi-am reglat cât de cât regimul de viaţă, valorile s-au normalizat. Am demonstrat pe propria piele că nu întodeauna hipertensiunea are nevoie de medicamente. Când depăşirea valorilor normale nu este foarte mare, prima recomandare ţine de modificarea stilului de viaţă pentru 3 luni şi după aceea se poate lua în calcul medicaţia.

 

Care sunt semnele hipertensiunii care trebuie să alerteze omul şi să-l trimită la doctor?

Dureri de cap, ameţeli, musculiţe în faţă ochilor, ţiuituri în urechi. Dar cel mai bine este să-ţi măsori tensiunea acasă, cu un aparat bine calibrat, care poate fi cumpărat de la farmacie. Eu nu cred în valorile tensionale măsurate la medic, pentru că există aşa numită hipertensiune de halat alb. Când pacienţii vin la medic, valorile sunt mai mari. Avem un program al Societăţii de Cardiologie care urmăreşte să înveţe pacienţii să-şi măsoare şi să-şi monitorizeze tensiunea acasă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *