Înţelegi ce îţi spune copilul tău?
Uneori nu prea înţelegi ce spune cel mic când vrea să vorbească pe limba lui. E normal? Îţi doreşti, mai ales, să poţi ameliora pronunţia lor? Nu eşti singurul părinte care se află în această situaţie. Iată ce poţi face ca să îl ajuţi.
Pronunţarea corectă a cuvintelor se face în mod progresiv de la 1 an la 5 ani. Dacă pentru unii învăţarea merge de la sine, pentru alţii situaţia poate fi alarmantă. E normal ca la această vârstă să existe dificultăţi de pronunţare. Unele dintre acestea se pot rezolva cu ajutorul unui ortofonist. Un procent foarte mic de copii prezintă probleme majore în pronunţara corectă a cuvintelor.
Înainte de 18 luni este absolut normal ca un copil să nu pronunţe complet cuvintele, ci tăiate. De exemplu el nu va spune „vapor”, ci „por”. Înainte de 2 ani este normal ca cel mic să aibă dificultăţi în a pronunţa un cuvânt compus din două silabe diferite (ex. va-por). Pentru a depăşi dificultatea, copilul utilizează adesea de mai multe ori acelaşi sunet. (ex. papor, în loc de vapor. Litera „p” este folosită de două ori în loc de o singură dată.
Până la 4 ani copilul prezintă dificultăţi în a pronunţa anumite cuvinte mai dificile. Printre cele mai uşoare sunete de reprodus se numără „m” şi „n”, iar printre cele mai grele „ş” şi „j”. Copilul are tendinţa să le înlocuiască cu sunete care se pronunţă mai uşor. De exemplu în loc de „joc” spune „zoc”.
E unanim acceptat faptul că un copil de 2 ani ar trebui să se poate face înţeles pe jumătate de către o persoană care nu e familiară. Un copil de 3 ani ar trebui să fie înţeles cam 75% din timpul petrecut cu o persoană străină, iar unul de 4 ani tot timpul.
Este posibil ca un copil de 5 ani să aibă încă dificultăţi în a pronunţa corect „ş” şi „j”, ca şi anumit grupuri de sunete cum ar fi „tr” sau „dr”. Dar aceste mici accidente nu îl împiedică să fie bine înţeles. Problemele acestea de pronunţie se pot rezolva cu ajutorul unui ortofonist cu puţin timp înainte de a începe şcoala sau grădiniţa.
Sfaturi
Nu trebuie să pui presiune pe copilul care are probleme de pronunţie şi nici nu trebuie să îi ceri mereu să repete cuvântul. Copilul este conştient de dificultăţile sale şi dacă îi tot faci observaţie va ajunge să evite să pronunţe acele cuvinte şi astfel nu va putea exersa. Lasă-i, deci, plăcerea de a comunica.
Pentru a-l încuraja şi a avea succes este posibil ca cel mic să pună accent pe conţinut mai mult decât pe modul de exprimare. De aceea este bine să intervi şi să îl ajuţi să pronunţe corect. Dacă, totuşi, nu reuşeşte cere ajutor de specialitate la un ortofonist.
About Author
