Mulţi copii când sunt mici au o jucărie sau un obiect de care nu se mai despart, mai ales când se duc la culcare. Acesta poate fi o jucărie de pluş, un pled, o pernuţă etc. Psihologii îl numesc „obiect tranziţional”. Este el bun sau rău? Iată ce spun specialiştii.

 

jucaria-preferata

Cam jumătate dintre copii posedă un astfel de obiect, care îşi poate face apariţia pe la 8 luni şi dispare în jurul vârstei de 6 ani. Rolul său poate fi acela de oferi copilului siguranţă atunci când e la creşă sau la grădiniţă. Este un fel de legătură între familie şi lumea exterioară. De aceea, cei mai mulţi îl abandonează când îşi fac prieteni la şcoală. Mulţi adorm cu acest obiect, tot fiindcă le conferă siguranţă.

 

Cu sau fără acest obiect?

– Se pune întrebarea de ce nu toţi copiii au această nevoie? Este însă un mister neelucidat.

– Unii medici pediatri consideră că jucăria înlocuieşte absenţa părinţilor în momentul în care cel mic se culcă.

– Alţii sunt de părere că cei care au astfel de obiecte sunt mai anxioşi decât alţii.

– Cei mai mulţi consideră că nu este nimic rău în această atitudine şi că cei mici nu trebuie opriţi, dar fără nici lasaţi să exagerze.

– Unii specialişti le sfătuiesc pe mame ca atunci când sunt foarte mici copiii să nu le spele jucăria sau pledul etc. Aceasta este impregnată cu un anume miros, care contribuie şi el la liniştirea celui mic.

– Alegerea obiectului de către copil este considerat un semn de evoluţie. Este bine să fie lăsat să o facă singur, să nu i se impună de către părinţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *