Jurnal de diversificare

Alegerea momentului inceperii diversificarii se va face de fiecare mamica in functie de tipul de alimentatie al sugarului, dar la recomandarea si sub directa supraveghere a medicului pediatru. Ca si regula generala, sugarul alaptat exclusive, va incepe diversificarea dupa primele 6 luni de viata, pentru cel alimentat mixt momentul cel mai potrivit va fi dupa varsta de 5 luni, iar cel care primeste ca aliment de baza numai formula de lapte praf, va incepe diversificarea undeva dupa primele 4 luni.

In continuare va voi prezenta jurnalul nostru de diversificare asa cum l-am gandit noi dupa lungi discutii cu medici pediatri, dupa culegerea multor materiale informative.    

Ca regula generala, cel mai bine este pe cat posibil sa folosim legume si fructe de sezon, proaspete, luate din piata sau si mai bine din gradina bunicilor. Deasemena exista acum foarte multe magazine cu produse bio, de unde putem achizitiona fructe si legume proaspete si sanatoase.

Deasemenea carnea si ouale, este de preferat, sa fie de la curte de la bunici sau din surse sigure, unde animalele nu primesc hrana sintetica, plina si pesticide si nu sunt injectate cu hormoni de crestere si cu antibiotice.

La doar 4 luni:

Noi am inceput devreme… pur si simplu asa a fost sa fie…

Si daca nu mai e laptic, atunci sa fie supica. Era toamna tarzie, asa ca am inceput cu o supica delicioasa de radacinoase:  morcov, radacina de patrunjel, cartof  si…surpriza ceapa.

Morcovul contine vitamina A, B1, B2 si C, bogat in antioxidanti, mentine sanatatea ochilor, parului, pielii si oaselor.

Radacina de patrunjel bogata vitamina A, B, C, K, E, calciu, fosfor si magneziu ajuta la intarirea sistemului imunitar, previne acumularea de gaze in intestine, reduce reactiile alergice.

Ceapa, buna la gust confera un gust dulce mancarii, este un aliment bogat in vitamine si minerale, ce are si puternice proprietati antibacteriene. Este buna pentru tratarea anemiei fiind bogata in Fe si ajuta la reglarea digestiei. In plus ajuta la vindecarea infectiilor si la prevenirea si tartrea racelilor si gripelor.

Cartoful: sursa de vitamine (B si C), fier si potasiu, este o sursa de energie si favorizeaza prelungirea senzatiei e satietate. Deasemenea este un aliment ce favorizeaza tranzitul intestinal,

Prima supa a fost apoasa, cu o consistent apropiata de cea a lapticului mult apreciat si servita evident cu lingurita si obligatoriu bavetica.

Mic truc pentru mofturosi: se adauga lapte (matern sau formula) care treptat este eliminat dupa ce bebe accepta noul gust.

Pentru ca in dotare aveam un mic mancacios, supica a devenit in scurt timp un piureut foarte apreciat.

Supica se introduce de la bun inceput ca masa principal a zilei, adica la pranz. Daca bebelusul nu se satura, poate primi completare de lapte.

La 5 luni:

In meniul lui bebe a aparut mult apreciatul mar. Crud, nu copt pentru ca e mult mai sanatos si usor de digerat chiar si de o burtica atat de mica. L-am servit cu putin biscuit fara gluten, sau cereale de orez.

De prima data a papat tot…Doar am spus ca personajul principal e un mare mancacios.

Marul, bogat in vitamine si fibre, desi ajuta la arderea rapida a caloriilor, ofera o senzatie de satietate pe termen lung. Are un continut bogat de atioxidanti ce previne raceala, scade riscul de diabet, ajuta la buna functionare a plamanilor si imbunatateste functiile cerebrale.

Supa de legume, va fi imbunatatita prin adaugarea a 2-3 picaturi de ulei de masline sau de nuci. Uleiul are un continut ridicat de acizi grasi monosaturati si un continut ridicat de antioxidanti. Uleiul previne aparitia bolilor de inima si a bolilor de stomac, ulcer si gastrite.

La 6 luni:

Iata ca deja apare in decor carnita (peste, pui, gaina, curcan, vita), foarte apreciata din primul moment, dar si mai tarziu. In aceasta categorie nu intra mezeluri si orice alt timp de produse preparate din carne.

Nu sunt permise la aceasta varsta carnea si preparatele din carne de oaie, porc, vanat. Acestea sunt recomandate doar dupa varsta de 3 ani, din cauza continutului mare de grasime si toxine.

Carnita se va fierbe bine si va fi adaugata supei de legume. Cantitatea nu mai mare de 15 grame (va creste progresiv pana la sfarsitul primului an de viata pana la 30-50grame), se va fierbe separat de legume, la aburi sau clasic in apa, eventual chiar in doua ape pentru a se elimina toate toxinele. Dupa ce se fierbe bine, se pune in blender si se amesteca impreuna cu celelelte ingredinte.

Este varsta la care putem introduce treptat si alte fructe, de preferat insa tot de sezon: piersica, nectarina, pruna, para, caisa, avocado. Se pot servi in stare naturala, compot sau coapte, in functuie de preferinte. Insa, fara adaos suplimentar de zahar.

Este varsta la care unii pediatri spun ca putem introduce glutenul in alimentatia copilului. Se poate insa astepta cu introducerea cerealelor in general si a glutenului in special. Noi am facut-o abia dupa aproape un an si nu ca un obicei alimentar zilnic, ci ocazional.  Exista foarte multe cazuri de dezvoltare a intolerantei la gluten din cauza introducerii precoce a acestui aliment, care si la adultii fara probleme produce balonari deranjante.|

La 7 luni:

E timpul pentru out si ficatel. Treptat evident, nu toate odata.

Important, albusul de ou nu este recomandat pana la varsta de un an, pentru ca poate dezvolta alergii. Introducerea galbenusului de ou se face treptate, mai intai un sfert, apoi o jumatate, apoi tei sferturi si abia apoi un galbenusul intreg. Trebuie sa fie bine fiert, acesta in stare cruda putand contine Salmonela sau diverse toxine.

Niciodata nu am depasit limita celor 2 galbenusuri de ou pe saptamana, iar masa principala a lui bebe continea o zi ou/o zi carne/o zi ficat si tot asa…

Tot la aceasta varsta se poate introduce branzica de vaci, facuta evident in casa. La 200 ml lapte cald (noi il preparam din formula) se  adauga 2 tablete de calciu lactic, sau putina zeama de lamaie (in cazul in care copilul are un nivel al calcemiei prea ridicat) si se pune la fiert pana incepe sa se faca spuma si apoi sa se branzesca. Se mai fierbe putin la foc mic sa se branzesca bine, iar apoi se strecoara prin tifon/fasa sterile.  Aceasta se amesteca cu piureul de legume si se poate servi ca a doua masa principala.

La 8 luni:

Dupa ce au fost introduse toate alimentele principale, se pot introduce treptat si restul de legume: pastarnac, broccoli, dovlecel, telina, praz, conopida, fasole si mazare verde, sfecla rosie. Se vor evita legumele care produc balonari gen: fasole si mazare uscata, varza, vinete, ridichi.

Introducerea oricarui aliment nou se va face treptat, chiar cu pauza de 2-3 zile dupa prima administrare, urmarindu-se aparitia de modificari in scaunul bebelusului sau la nivelul pielii.

Deja la aceasta varsta putem oferi bebelusului alimentele pasate mai putin sau in bucatele mici. Pe masura ce creste bebelusul, va fi tot mai greu sa inlocuiti piureul cu bucatele intregi de alimente, de aceea este bine sa faceti acest lucru de la o varsta cat mai frageda.

La 9 luni:

Iaurtul va fi unul dintre alimentele de baza ale copilului mic, iar acesta este momentul  prielnic introducerii in alimentatia lui bebe a mult indragitului iaurtel de casa. Noi am incercat sa il facem tot din lapte formula, dar nu a iesit nimic grozav. Asa ca folosit lapte proaspat de la ferma, sau in lipsa, unul cat mai natural, nedegresat. Laptele se fierbe, se lasa sa se raceasca, dupa care se adauga 2-3 linguri de iaurt,se amesteca bine si se lasa la cald toata noaptea. A doua zi se pune la figider in borcanele independente, inchise ermetic si se servesc simple sau impreuna cu piureul de fructe. Iaurtul trebuie sa fie proaspat, asa ca se serveste cel mult 3 zile dupa ce a fost facut.

La 10-11 luni:

Se pot introduce deja unele alimentele cu continut alergenic mai ridicat. Asadar e timpul pentru banane, citrice, nuci, alune, migdale, nuci de padure, toate crude pentru a-si pastra valoarea nutritiva si vitaminele dar si macinate pentru a evita riscul de inec. Si acestea ca si celelalte alimente se vor introduce treptat si cu pauza de cel putin o zi dupa prima administrare, pentru urmarirea atenta a reactiilor bebelusului.

La 12 luni:

La aceasta varsta teoretic se poate introduce si albusul de ou, dupa aceasi schema ca si in cazul introducerii galbenusului de ou, adica se va introduce cate un sfert, cu pauze de cateva zile pentru a observa eventualele reactii alergice.

Deasemenea puteti incerca sa ii oferiti fructe cu potential alergenic ridicat: fragi, mure, capsuni, kiwi, smochine, etc., dar cu atentia sporita la posibilele reactii. Noi am asteptat mai mult pentru aceste fructe.

La varsta de 1 an dezvolatrea copilului este semnificativa, atat fizica cat si mentala. Este varsta la care copilul incepe sa isi dezvolte obiceiuri alimentare ce vor fi pe termen lung. De aceea trebuie avut grija ca aceste obiceiuri alimentare sa fie unele sanatoase.

Noi dupa varsta de un an am introdus zaharul, insa numai ocazional, in cantitati foarte mici si de preferat fiert in apa in prealabil. La fel de rar am folosit sarea in alimentatia celui mic, fainoasele si cerealele de orice fel. Acestea din urma i le-am oferit sub forma de biscuitii facuti in casa, gris cu lapte, orez cu lapte, paine facuta in casa, budinca de quinoa, etc.

Explicatii: Copii nu cunosc alt gust decat cel oferit de parinti. Asadar care ar fi motivatia pentru a introduce un nou gust, creand astfel si dependenta, atata timp cat copilul ia foarte bine in greutate, mananca bine alimente cu un gust curat, nemodificat prin adaosul de sare, zahar, fainos?

Sarea:  Nu numai ca nu este necesara, dar este si periculoasa. Rinichii micutului nu sunt inca suficient de dezvoltati pentru a putea sa procesese cantitati chiar si mici de sare. Adaugarea de sare in alimentatia copilului poate duce la problem grave de sanatate, cum ar fi hipertensiune arterial sau insuficienta renala.

Zaharul: Predispune la formarea de carii, diabet si copilul dezvolta preferinta pentru gustul dulce. Astfel va incepe sa refuze fructele sau celelalte alimente. In plus sunt studii care spun ca administrat inaintea varstei de 3 ani, zaharul poate crea dependenta pentru gustul dulce. Eu am preferat intotdeauna sa ii ofer copilului ca si gustare, un bol cu mix de fructe in detrimental unui biscuit, fie el preparat si in casa.

Fainoase: In general nu au aport nutritive, nu au vitamine, predispun la obezitate. Se stie ca celulele grase se formeaza inca din  frageda copilarie, iar odata formate acolo raman toata viata. Asa ca noi am preferat sa ii dam aceste alimente numai ocazional, oferindu-i celui mic un aliment sanatos in detrimentul unui biscuit sau unui pandispan facut cu faina alba.

Cerealele integrale isi au rolul lor in alimentatie, ele oferind substante nutritive si fibre importante pentru imbunatatirea digestiei, scaderea riscului aparitiei bolilor de cord  si de aceea ele terbueisc oferite copilului, insa cu moderatie.

Exista o serie de alimente care ar fi de preferat sa fie administrate chiar mai tarziu, dupa varsta de 3 ani. Acestea sunt:

• ape minerale si bauturi acidulate, bauturi dulci
• cafea, ceai negru si verde (prea excitant)
• mierea (risc de botulism)
• mezeluri (continut ridicat de grasimi si conservanti, fara continut de substante nutritive)
• carne de porc, oaie, vanat (continut de grasimi ridicat)
• fructe de mare (potential alergen ridicat)
• mazare si fasole uscata (produc balonare, crampe stomacale)
• varza (produce balonare, crampe stomacale)
• alimente afumate
• ketchup, condimente, maioneza (greu de digerat, iritante pentru stomac)
• margarina
• alimente prajite
• chips-uri, snaks-uri, produse fast-food
• cacao si ciocolata
• mancare din conserva