Lichidele în alimentația copilului

In primele 6 luni de viață alimentația copilului este alcătuită doar din lichide – adică lapte, după această vârstă copilul este pregătit și, în același timp, are nevoie de alimente solide.

Copilul mai mic de 6 luni se hrănește prin supt dar, după această vârstă, este pregătit să învețe să bea lichidele, să mestece alimentele solide oferite cu lingurița și apoi să le înghită, părintele și copilul trăind împreună acest proces de învățare și exersare continuă.

Lichidele in alimentatia copilului

Copilul are încă de la naștere reflexul de supt, reflex care îl ajută să se alimenteze din primele ore de viață. Reflexul de supt este unul dintre reflexele involuntare prezente de la naștere și care dispar în momentul în care creierul care coordonează activitațile voluntare se dezvoltă suficient. Este declanșat de atingerea boltei palatine (cerul gurii): când mamelonul mamei sau tetina biberonului atinge buzele, copilul deschide involuntar gura apoi, când acestea ajung pe bolta palatină, copilul ridică limba și presează tetina sau mamelonul dinspre baza tetinei sau areolă spre cerul gurii ceea ce duce la evacuarea laptelui. Reflexul de supt este declanșat și de prezența suzetei în gura copilului; suptul involuntar dispare în jurul vârstei de 3-4 luni. Un alt reflex involuntar prezent de la naștere este reflexul de căutare: la atingerea obrazului copilul deschide involuntar gura; acest reflex este deseori interpretat greșit ca și semn al  foamei copilului, mai ales când mamele declanșează reflexul folosind propriul sân. Doar în jurul vârstei de 10 săptămâni copilul recunoaște sursa laptelui (sânul sau biberonul).

Ce lichide oferim copilului?

Nu toate lichidele sunt potrivite pentru a fi administrate sugarului și copilului mic. Următoarea listă vă va ajuta în alegerea băuturilor oferite copilului dumneavoastră:

1. Laptele de mamă este singurul aliment de care are nevoie copilul în primele 6 luni de viață după care va fi oferit alături de alimentele solide. Pe măsură ce alimentele solide alcătuiesc majoritatea meselor, cantitatea de lapte va fi din ce în ce mai mică. Laptele de mamă sau laptele praf este important în alimentația zilnică a copilului până la vârsta de 1 an. Alimentația la sân poate fi continuată după vârsta de 1 an atâta timp cât dorește mama.
2. Laptele praf este preparat din lapte de vacă și este alternativa laptelui de mamă atunci când alimentația la sân nu este posibilă, până la vârsta de 1 an, dar oferă avantaje față de laptele de vacă și după această vârstă.
3. Lapte praf ce nu provine din lapte de vacă: pudră obținută din soia ce înlocuiește laptele praf obișnuit, utilizat în alimentația copiilor doar la recomandarea medicului, ca și parte a tratamentului unor boli; copiii alergici la proteinele laptelui de vacă pot fi alergici și la proteinele din soia.
4. Laptele de vacă nu conține suficient fier și nici alte substanțe nutritive care sunt absolut necesare sugarului și, de aceea, nu trebuie folosit ca și lapte în alimentația copilului mai mic de 1 an și nu este recomandat copilului sub 2 ani. Între 2 și 5 ani se poate folosi laptele degresat (majoritatea substanțelor nutritive provin din celelalte alimente), cu condiția să nu se depășească 500 ml de lapte/24 de ore. Copilul mai mare de 5 ani vă consuma lapte integral deoarece laptele degresat nu conține suficiente calorii. În schimb laptele degresat se folosește la gătit, în prepararea diverselor piureuri, supe, etc. încă din perioada de sugar.
5. Laptele de capră, laptele de oaie și băuturile din ovăz: nu se folosesc în alimentația copilului mai mic de 1 an deoarece nu conțin fier și nici alte substanțe nutritive de care aceștia au nevoie. Pot fi oferite copilului mai mare de 1 an dacă sunt pasteurizate.
6. Băuturile pe bază de orez nu se folosesc la copilul mai mic de 5 ani deoarece pot conține arsenic și, consumate în mod constant pe perioade îndelungate, pot produce intoxicație copilului mic.
7. Laptele praf ”Noapte Bună” sau ”Somn Ușor” nu este adaptat nevoilor copilului mai mic de 6 luni, după această vârstă poate fi folosit deși nu există dovezi științifice care să îi susțină efectele benefice, superioare laptelui praf obișnuit, asupra sănătății copilului.
8. Apa: copiii mai mici de 6 luni, alimentați la sân, nu au nevoie de supliment de apă până în momentul în care în alimentație este introdusă mâncarea solidă deoarece laptele de mamă conține aproximativ 88% apă. Cei alimentați cu lapte praf au nevoie de apă suplimentar, în perioadele în care temperatura mediului înconjurător este foarte crescută.

• Cantitatea de apă folosită la prepararea laptelui praf este înscrisă pe cutie, această cantitate trebuie respectată pentru a realiza un echilibru optim între apă și sărurile din lapte.
• Poate fi oferită și în afara meselor, situație în care nu trebuie să depășim 50-150 ml odată pentru a nu produce senzația de sațietate astfel încât sugarul să își înlocuiască masa de lapte cu apă, sau este folosită la prepararea laptelui praf sau a cerealelor.
• Administrarea unei cantități prea mari de apă sugarului poate produce, rareori, intoxicație cu apă.
• Apa potabilă poate fi oferită sugarului mai mic de 6 luni doar după ce a fost fiartă timp de 1 minut (nu mai mult deoarece prin evaporarea apei crește concentrația sărurilor) și ulterior răcită; sugarului mai mare de 6 luni i se poate oferi apă potabilă nefiartă anterior, în condițiile în care apa potabilă este, în mod obișnuit, verificată microbiologic (în ceea ce privește conținutul de bacterii).
• Apa îmbuteliată poate fi folosită la reconstituirea laptelui praf dacă este sterilă – apă microbiologic pură (apa plată nesterilă trebuie anterior fiartă și răcită) și dacă nu conține cantități mari de sodiu și sulfați. Cantitatea de sodiu (Na) se verifică pe eticheta produsului și trebuie să fie mai mică de 200 mg/l iar cea de sulfați (SO sau SO4) mai mică de 250 mg/l. Apa plată (conținutul de săruri este < 500mg/l) poate fi utilizată, spre deosebire de apa minerală (conținut de săruri > 1500mg/l) sau apele cu conținut ridicat de sodiu (>200mg/l) a căror conținut prea mare de săruri este periculos pentru copil.

1. Sucurile din fructe: unele au un conținut ridicat de vitamina C (ca de exemplu cele din portocale sau grapefruit) dar conțin, de asemenea, și glucide naturale care predispun copiii la apariția cariilor dentare. Copilului mai mic de 6 luni nu i se vor oferi sucuri din fructe. Peste vârsta de 6 luni acestea se folosesc după alimentație.
2. Sucurile provenite din concentrate, laptele cu diferite arome, sucurile acidulate nu sunt potrivite copiilor, la fel ca și cele dietetice sau cu conținut redus de zahăr. Ele predispun la apariția cariilor (chiar și în cazul celor ce conțin îndulcitori în loc de zahăr) iar, în cazul copiilor mai mari, reduc mult pofta de mâncare și duc la creșterea insuficientă a copilului și uneori diaree. Băuturile carbogazoase sunt acide și pot distruge structura dinților. Dacă decideți să oferiți copiilor astfel de băuturi faceți-o la sfârșitul meselor, în cantități mici, eventual diluate cu apă (1:10)
3. Băuturile din plante conțin zahăr și nu sunt recomandate copiilor
4. Băuturile fierbinți (ceai și cafea) nu sunt recomandate, pot reduce cantitatea de fier absorbită din alimente, în special când sunt consumate împreună cu acestea. Dacă se adaugă zahăr pot predispune la apariția cariilor

 Voi ce lichide oferiti celor mici?

Andreea Dimitriu

See author's posts