Măceşele, un aliat împotriva anemiei şi a virozelor
Măceșul este o specie de plantă nativă în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei. Fructele acestui arbust fac parte din familia trandafirilor, iar numele ştiinţific al măceşului ( Rosa canina) a fost dat plantei ca urmare a reputaţiei sale de a vindeca muşcăturile de câine turbat.
Principalul element valoros al măceşelor este vitamina C. Măceşele mai conţin cantităţi importante de carotenoizi, precursori ai vitaminei A. De asemenea conţin vitaminele A, B1, B2, C, K, P, E, substanţe glucidice, pectine, taninuri, acizi organici, terpenoide.
Beneficiile consumului de măceşe:
Tratează durerile cauzate de artrită. Studii recente au dovedit efectul antiinflamator al pulberii de măceşe. Bolnavilor care li s-a administrat câte o linguriţă de pulbere de măceşe pe zi, li s-a îmbunătăţit simţitor starea de sănătate prin diminuarea durerilor şi prin ameliorarea mobilităţii articulaţiilor cu 25% , în comparaţie cu suferinzii de artrită care au urmat un tratament clasic. Un tratament similar s-a dovedit benefic şi în cazul osteoartritei.
Protejează împotriva alergiilor. În acelaşi timp, datorită efectului antiinflamator, ceaiurile de măceşe, ca şi pulberea, sunt indicate în tratarea bronşitelor, astmului şi alergiilor. În aceste cazuri, tratamentul este mai blând, nu afectează mucoasa gastrică şi nu cresc riscul îmbolnăvirii de ulcer, în comparaţie cu unele antiinflamatoare clasice.
Ţine sub control hipertensiunea arterială. O cură cu măceşe ajută organismul să se adapteze mai bine la stresul psihic, la suprasolicitare şi la emoţii negative, de tipul furiei, frustrării, enervării. Or, stresul asociat acestor emoţii negative este chiar principalul vinovat pentru puseele de hipertensiune arterială şi pentru tensiunea arterială oscilantă. Se recomandă ca macăr de două ori pe an să se facă o cură cu pulbere de măceşe, din care se ia câte o lingură pe zi, vreme de 28 de zile.
Tratează afecţiunile gastrointestinale. Măceşele sunt recomandate în gastrite, crampe, senzaţie de vomă, intoxicaţii, enterocolite, dizenterie, dar şi pentru eliminarea viermilor intestinali. Fructele crude sau uscate şi pulverizate, amestecate cu miere de albine (2 părţi fructe şi 1 parte miere), se consumă înainte de mese, pe stomacul gol, câte 2-3 linguriţe pe zi.
Protejează inima. Substanţele antiinflamatoare şi antioxidanţii conţinuţi de măceşe joacă un rol protector pentru inimă şi pentru aparatul cardiovascular. Infuzia de măceşe ajută la scăderea tensiunii, reduce efectul colesterolului „rău”şi diminuează inflamaţia vaselor de sânge.
Vindecă muşcăturile de câine turbat. Din medicina populară se păstrează terapia cu măceşe în cazul muşcăturilor de câine turbat sau foarte agresiv. În acest caz, s-a constatat că remediile cu măceşe vindecă muşcăturile acestor patrupezi. După ce se dezinfectează şi se curăţă rana, se unge locul afectat cu un unguent preparat din gălbenele şi din decoct de măceşe: (două linguriţe de unguent în amestec cu patru linguri de decoct). Tratamentul se repetă de mai multe ori pe zi. În paralel, zilnic, se consumă câte trei căni de infuzie de măceşe.
Tratează afecţiunile hepatobiliare. În cazul colecistitei, al litiazei şi al calculilor biliari se administrează câte un pahar cu infuzie de măceşe, înainte de masă, în cure de 30 de zile, urmate de câte 10 zile de pauză.
Ajută în lupta cu kilogramele. Datorită acizilor şi pectinei, măceşele au efect diuretic şi laxativ. De aceea, specialiştii au dovedit că aceste fructe sunt aliatele voastre sigure când vreţi să scăpaţi, repede, de povara câtora kilograme. Totodată, infuzia (câte trei căni pe zi) este benefică şi în afecţiunile renale sau în caz de constipaţie.
Ţin la distanţă cancerul. Gama de antioxidanţi, flavonoidele, polifenolii şi toate substanţele active din compoziţia măceşelor au capacitatea să prevină anumite forme de cancer. Teste de laborator, efectuate în mari laboratoare din lume, au constatat că, dintr-un grup de 18 plante bogate în antioxidanţi, într-un clasament, măceşele ocupă primul loc, fiind urmate de păducel, de lămâie, de ceaiul verde şi de pătrunjel.
Tratează bolile respiratorii. Infuziile, decocturile şi tincturile de măceşe şi-au demonstrat eficacitatea în cazul gripelor, răcelilor, rinosinuzitei, faringitei, astmului bronsic, pneumoniei şi chiar a tuberculozei. Se consumă câte trei ceaiuri pe zi, iar pulberea de măceşe ( două-trei linguriţe se poate adăuga în iaurt, în supe sau compoturi. În sezonul rece este bine-venită asocierea măceşelor cu cătină, propolis, polen şi miere.
Tratează cistita şi nefrita. Seminţele de măceş conţin substanţe cu un puternic efect diuretic care protejează rinichii şi vezica urinară de infecţii. Pulpa măceşelor administrată intern măreşte imunitatea organismului pe segmentul urinar. Decoctul combinat de seminţe de măceş se administrează dimineaţa, până la ora 12, câte o jumătate de litru pe zi, în cura de 2 săptămâni, urmate de alte 2 săptămâni de pauză. Din infuzia combinată obţinută din pulpa măceşelor se administrează câte un pahar (200 ml), cu 15 minute înaintea mesei de prânz şi a cinei, în cure de 30 de zile.
Ajută în caz de debilitate şi anemie la copiii mici. Se administrează siropul de măceşe, câte 3-4 linguriţe pe zi, în cure de 60 de zile, urmate de alte 20 de zile de pauză. Acest sirop, cu tot cu pulpă, este foarte bogat în vitamina C şi în vitamine din complexul B, în fier şi în magneziu. Îmbunătăţeşte pofta de mâncare, favorizează dezvoltarea normală a sistemului nervos, previne bolile infecţioase şi complicaţiile acestora. La sugari, se administrează infuzia combinată de măceşe, câte 100-200 ml pe zi, cu minimum 30 de minute înainte de alăptare.
