Măcrişul iepurelui şi beneficiile sale vindecătoare
Măcrişul iepurelui ocupă o poziţie de vârf în Top 10 al plantelor sălbatice comestibile. Nativ din zonele Eurasiei și Americii de Nord, planta preferă solurile umede, alcaline, nisipoase și poate fi găsită în flora spontană din păduri, pe pajiști și în colțurile grădinilor. Creşte și în umbră, dar se dezvoltă mai bine direct la soare. O particularitate sunt frunzele și florile ce se deschid și se închid în funcție de intensitatea luminii.
Planta este comestibilă în totalitate și a fost consumată de-a lungul întregii istorii umane, pe toate continentele. Pe vremuri, țăranii care lucrau la câmp mestecau frunze pentru a-și potoli setea. Acidul oxalic din plantă are un gust acrișor plăcut, frunzele crude sunt zemoase și au o textură proaspătă, un pic crocantă.
Măcrişul iepurelui are frunze asemănătoare trifoiului, flori albe, micuţe, este cunoscută sub denumirea latină Oxalis Acetossella, iar popular i se spune: măcrit de pădure, măcrişul caprei, trifoi acru, măcrişul cucului sau pita cucului.
Pe lângă acidul oxalic, planta mai conţine vitamina C şi binoxalatul de K, compuşi flavonici, tanini, fosfaţi, proteine, clorofilă, glucide, mucilagii, pectine, enzime, calciu, magneziu, fier, potasiu, zinc şi provitamina A.
Beneficiile utilizarii măcrişului iepurelui:
- creşte apetitul.
- ajută la dezintoxicările organismului.
- îmbunătăţeşte digestia.
- favorizează eliminarea substanţelor reziduale.
- măreşte apetitul şi elimină temporar stările de vomă.
- stimulează secreţia de salivă şi de sucuri gastrice.
- ajută în tratamentul ulceraţiilor canceroase.
- înlătură icterul, nefrita şi erupţiile cutanate.
- tratează cancerul la stomac, în faza incipientă.
- poate vindeca, în mare măsură, suferinţele provocate de boala parkinson.
- poate determina micşorarea în timp a mărimii tumorii, implicit deci şi manifestările neplăcute provocate de tumoare asupra aparatului locomotor.
- tratează pirozisul (arsuri la stomac).
- este de folos în abcesele şi leziunile bucale, dezinfectând locul afectat.
- potenţează activitatea ficatului.
- antidot în intoxicaţiile cu arseniu și mercur.
- înlătură tulburările hepatice digestive uşoare.
