Obiceiuri care afectează sănătatea creierului

Din ce în ce mai mulţi tineri şi copii, dar şi cei mai vârstnici, încep să practice tot mai multă mişcare. De la mersul la sală, participarea la diverse clase ori sporturi de echipa, la alergat şi exerciţii în aer liber.

Este foarte bine că se întâmplă lucrul acesta. Însă nu este tot. Adevărata sănătate a organismului, începe defapt de la cap.

Şi degeaba avem un corp sănătos, tânăr şi în formă…dacă pentru sănătatea creierului nu facem nimic.

Iată câteva modalităţi prin care putem ajuta creierul să îşi menţină o sănătate pe termen lung:

1. Eliminarea sau diminuarea stresului. Stresul este boala acestui secol. Iar dacă nu facem nimic să îl eliminăm sau cel puţin să îl diminuăm, efecte grave se vor vedea în scurt pe toate părţile. S-a demonstrate deja că stresul poate duce de la afecţiuni mai simple cum ar fi creşterea colesterolului la cote alarmante, creşterea tensiunii arteriale, până la declanşarea unor boli grave cum ar fi diabetul, boli ale inimii, cancer. Aşadar, un prim pas spre o sănătate de fier este eliminarea cât mai multor factori de stres, încărcarea cu energie pozitivă şi tratarea problemelor de zi cu zi într-o manieră mai pasivă, mai detaşată.
2. Diminuarea volumului de muncă. Un volum de muncă mare epuizează nu numai un organism sănătos, dar mai ales oboseşte creierul peste măsură. Prin urmare, învaţă să lucrezi mai mult în echipă, învaţă să delegi, învaţă să îi laşi şi pe alţii să se implice. Cere ajutorul atunci când nu mai poţi şi nu depăşi orele de program…şi aşa prea multe.
3. Începerea dimineţilor într-un mod sănătos. A sări peste micul dejun este pentru mulţi o modalitate de a reduce numărul de calorii consumate. Însă de aici apare nevoia de a mânca dulciuri, pe care o resimţiţi ulterior, peste zi. Mai mult, un aport insuficient de nutrienţi necesari, duce la malnutriţie…iar mai departe aceasta contribuie la degenerarea celulelor creierului. Prin urmare, nu renunţaţi niciodată la micul dejun. Pe lângă faptul că nu vă ajută să slăbiţi (corpul se află într-o stare de amorţire până îi daţi primi nutrienţi, în loc să ardă caloriile intens aşa cum ar proceda un organism bine hrănit la primele ore din zi), vă afectează şi santatea creierului.
4. Evitarea supraalimentării. O cantitatea prea mare de nutrienţi la o singură masă produce un şoc în organism ceea ce are că efect creşterea tensiunii arteriale. Acest lucru conduce la o rigiditate a arterelor care este un simptom al scăderii capacităţii mentale. Hipertensiunea arterială creşte deasemenea semnificativ riscul de a se îmbolnăvi de Alzheimer. Totodată greutatea corporală trebuie ţinută în frâu, întrucât persoanele supraponderale se pare că sunt mai predispuse problemelor de depresie şi demenţă decât cele normoponderale.
5. Relaxarea prin somn. Somnul este şi el extrem de important pentru sănătatea creierului, un program neregulat de somn fiind principalul factor al pierderii de neuroni. În timpul somnului se formează sinapsele. Somnul nu este un lux cum mulţi îl numensc, este o neceistate. Deşi multe persoane au impresia că citind o carte sau chiar stand la televizor, se odihnesc şi se relaxează, nu este adevărat acest lucru. Organismul are nevoie de somn pentru că astfel creierul să se poată odihni şi recupera. Privitul la televizor sau orce alte activitate în starea de veghe nu permit creierului să se odihnească. În plus, încăperea în care se doarme, trebuie să fie cât mai aerisită pentru a-i permite acestuia să se oxigeneze corespunzător în timpul somnului.
6. Hidratarea corespunzătoare. Indiferent de vârstă, hidratarea este absolut necesară nu doar pentru un corp sănătos, ci şi pentru o minte sănătoasă. Fiecare celulă a corpului nostru are nevoie de apă pentru a funcţiona în mod corespunzător. Aşadar este valabil şi în ceea ce priveşte funcţionarea şi santatatea creierului. Deshidratarea poate duce la stări de confuzie, probleme de echilibru şi pierderi de memorie.
7. Evitarea poluării. Pentru a funcţiona corespunzător, creierul are nevoie de oxigen, prin urmare de aer curat. Lipsa acestuia duce la deteriorarea celulelor nervoase. Aşadar este bine să evitaţi cât mai mult zonele şi oraşele poluate şi să beneficiaţi cât mai des de ieşiri în natură, la munte, în parcuri, la pădure. Dacă trăiţi cu impresia că ieşind cu cel mic să bată mingea în spatele blocului, printre maşini şi ţevi de eşapament, beneficiaţi de vreun beneficiu în ceea ce priveşte oxigenarea, să ştiţi că nu o faceţi. Ba chiar aveţi şanse să respiraţi un aer mai poluat decât în propria casă. Luaţi copilul la o plimbarre până la primul parc, chiar dacă este puţin mai departe, şi respiraţi împreună aer curat şi oxigenati-vă organismul.
8. Evitarea fumului de ţigară. Fumatul nu este dăunător numai pentru faptul că afectează sănătatea inimii, a plămânilor şi creşte riscul de diverse forme de cancer. Nicotina mai are un rol important, acela de a provoaca daune permanente celulelor receptoare ale creierului, făcându-le să se micşoreze şi slăbindu-le.
9. Limitarea alcoolului. Sigur că un pahar de vin ocazional nu va face rău unui organism adult. Însă în cantităţi mari, alcoolul poate afecta celulele creierului.
10. Exerciţii pentru creier. Ca orice alt muşchi, creierul are nevoie de exerciţii care să îl dezvolte atunci când copilul este în creştere sau să îl menţină în formă, la maturitate. Asta nu înseamnă că cei mcii terbuie să fie bombardaţi cu exerciţii de memorie, obligaţi să înveţe adunări sau poezii. Copiii asimilează cel mai bine prin joc. Şi acelaşi lucru ar trebui să fie valabil şi pentru adulţi. Dezlegarea unui rebus, jocuri precum Sudoku sau jocuri de perspicaitate alături de copii pot fi foarte benefice. Deasemenea socializarea şi conversaţiile pe diverse teme ajută la stimularea eficienţei creierului. De aceea multe persoane care se rup chiar şi temporar de societate sau ies tot mai rar între prieteni, au acestă senzaţie de “atrofiere” după o perioadă.

Aşadar, multă mişcare şi un stil de viaţă cât mai echilibrat pentru a avea o sănătate de fier!

About Author

Alina

See author's posts