Oreionul

Această boală a devenit mai rară în ultimii ani. Cu toate acestea se mai depistează cazuri, care uneori au şi consecinţe grave. De aceea e bine să descoperi boala din vreme şi să iei măsurile necesare.

Cum recunoşti oreionul? Este o boală foarte contagioasă. Oreionul (parotidita epidemică sau infecţia urliană) se transmite uşor prin picăturile de salivă sau strănut. Începând cu 3 ani, boala se poate lua cu uşurinţă, mai ales din colectivităţi. Bolnavul este foarte contagios timp de o săptămână înaite de apariţia simptomelor şi o săptămână după. De aceea este foarte important să nu fie dus copilul în colectivitate (grădiniţă, şcoală) timp de nouă zile. Această infecţie are preferinţa de a se localiza pe glande, de obicei parotide (salivare). Dar poate afecta şi pancreasul, testicolele sau ovarele şi foarte rar sistemul nervos.

Primele simptome. Apar după o incubaţie (adică perioada între momentul în care organismul este atins de virus şi apariţia semnelor bolii) de 21 de zile. Copilul are febră, adesea foarte mare (peste 40 de grade) şi se plânge de dureri de cap, de corp şi dificultate în mestecarea alimentelor, în înghiţire şi chiar la vorbit, semne care nu înşală. Dar semnul cel mai caracteristic, după 24 de ore de la simptomele de mai sus, este umflarea feţei, prin deformare ei. Glandele salivare se umflă şi devin dureroase, dând feţei aspectul de pară.

Tratamente. Nu există un tratament specific. Boala regresează spontan în aproximativ două săptămâni. Parotidele încep să revină la dimensiunea normală la 4 zile după disparţia bolii.

Îngrijiri pentru confort. E foarte importantă odihna şi să descoperi dacă are febră. Îi poţi da paracetamol sub formă de sirop sau supozitoare ca să îi scadă febra şi să-i calmeze durerile. Dacă are dificultăţi de a mânca, fă-i piureuri şi compoturi pe care la va înghiţi mai uşor. Evident, asigură-i un aport suficient de lichide. Un ajutor preţios îi poate oferi şi homeopatia. Mergi la un specialist şi îţi va prescrie un tratament care va diminua simptomele.

Complicaţii. Meningita este principala complicaţie şi apare la 4% din cazuri. În aceste situaţii virusul atacă nu numai glandele salivare, ci şi membrana creierului numită meninge, provocând meningita. Această boală se vindecă în 3-10 zile, dar necesită spitalizare pentru a practica o puncţie a lichidului cefalorahidian (puncţie lombară), singurul mijloc de a fi sigur că meningita este de origine virală şi nu bacteriană, ceea ce este mult mai grav.

Alte complicaţii (rare). Virusul oreionului poate ataca şi testiculele, antrenând o atrofie testiculară (cu risc de sterilitate), la 0,5% dintre băieţi , o pancreatită sau atingerea nervului auditiv. În ultimul caz poate antrena o surditate definitivă.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *