Probleme de sănătate generate de stres
Stresul slăbeşte organismul şi poate promova apariţia multor boli. Astfel, promovează tulburări depresive, probleme cardiovasculare … Mai mult decât atât, această stare de tensiune slăbeşte sistemul imunitar şi expune organismul la infecţii de toate tipurile.
Astăzi, stresul este acuzat de noi probleme: probleme de memorie, avorturi spontane, astm … motive suplimentare să alungăm presiunea şi să rămânem calmi în toate împrejurările.
Viaţa este plină de provocări şi multă presiune, cu care organismul ajunge fie să se obişnuiască, fie să lupte, urmând ca în final să-i cedeze. În vreme ce unii dintre noi se declară învinşi de problemele cotidiene, alţii sunt atât de obişnuiţi cu ele, încât îşi desfăşoară întreaga existenţă într-o continuă stare de stres şi solicitare psihică. Şi, cum stresul în doze mici este folositor, dându-ne impulsurile de care avem nevoie pentru a depăşi anumite situaţii – ori chiar pentru a evolua –, sunt persoane care se laudă că ating cele mai mari performanţe exact atunci când se află sub cea mai mare presiune. Cu toate acestea, forţa continuă a organismului către limitele suportabilităţii poate avea urmări nefaste asupra sănătăţii.
Iată câteva dintre bolile care pot fi declanşate de stres:
Depresia şi anxietatea – nu este nicio surpriză că stresul cronic, ca urmare a perioadelor de stres intens, este legat de depresie şi anxietate. Rezultatele unui sondaj recent au confirmat că persoanele care s-au stresat din cauza problemelor profesionale (cum ar fi exigenţa solicitată la locul de muncă şi recompensa scăzută), au avut un risc cu 80% mai mare de a manifesta depresie, în perioada imediat următoare.
Bolile cardiovasculare – cercetătorii consideră că persoanele care au un anumit tip de personalitate sunt predispuse mai mult decât altele la hipertensiune arterială şi probleme cardiovasculare. Nu se ştie cauza exactă, dar se pare că stresul ar putea avea un efect direct asupra inimii şi vaselor de sânge. Există şi posibilitatea că stresul, alături de alte probleme cum ar fi fumatul sau obezitatea să contribuie la creşterea riscurilor dezvoltării bolilor de inima. Medicii confirmă că stresul emoţional brusc instalat poate să declanşeze probleme cardiace grave, inclusiv atacuri de cord. Cei care suferă de tulburări cardiovasculare trebuie să evite tensiunile cât de mult pot.
Diabetul zaharat – stresul poate agrava diabetul zaharat în două moduri. În primul rând creşte probabilitatea neglijării alimentaţiei sănătoase şi predispune către consum excesiv de alimente. În al doilea rând, se pare că acesta ar ridică nivelurile de glucoză al unora dintre bolnavii cu diabet zaharat de tip 2.
Decesul prematur – în urma unor cercetări, s-au analizat efectele stresului asupra sănătăţii persoanelor în vârstă care au grijă de partenerii lor, care se află în mod natural sub stres. Acestea au constatat că persoanele care îi îngrijesc, au un risc cu 63% mai ridicat de deces, decât cei de vârstă lor care nu au avut astfel de experienţe.
Obezitatea – grăsimea existentă în exces din jurul taliei prezintă riscuri mai mari pentru sănătate decât grăsimea de la nivelul picioarelor sau şoldurilor. Se pare că persoanele stresate se îngraşă mai repede. Stresul ridică nivelul unui hormon numit cortizol care contribuie la creşterea cantităţii de grăsime depusă pe abdomen.
Durerile de cap – stresul este considerat principalul factor declanşator al durerilor de cap, nu doar a celor datorate tensiunii ci şi al migrenelor.
Alzheimer – un studiu realizat pe animale a constatat că stresul ar putea agrava boala Alzheimer, accelerând formarea de leziuni cerebrale. În urma unor analize, s-a comparat ADN-ul mamelor care au experimentat situaţii stresante (au avut grijă de un copil bolnav cronic), cu cel al femeilor care nu s-au aflat în această situaţie. Cercetătorii au descoperit că o anumită porţiune a cromozomilor mamelor, au manifestat o îmbătrânire accelerată cu până la aproximativ 9-17 ani.
Problemele gastrointestinale – stresul nu provoacă ulcerul, dar poate să îl agraveze. De asemenea, stresul este cel care poate da naştere la diverse afecţiuni gastrointestinale, cum ar fi arsuri cronice la stomac (boală de reflux gastroesofagian şi sindrom de colon iritabil).
Astmul – multe studii au demonstrat că stresul poate agrava astmul. Unele cercetări chiar au evidenţiat că unii părinţi bolnavi de astm cronic pot da naştere la copii care să sufere de aceeaşi boală. De asemenea, stresul părinţilor determină creşterea şanselor ca unii copii să fie expuşi la aer poluat sau fum, pentru că mamele lor au fumat în timpul sarcinii sau după aceasta.
