Prunele pentru sanatate

Prunele sunt o importantă sursă naturală de sănătate datorită conţinutului bogat în minerale, vitamine şi compuşi organici vegetali.

Prunele conţin importante cantităţi de sodiu, potasiu, fier, magneziu, mangan, seleniu, cupru şi vitaminele A, E, B şi C. De asemenea, foarte importanţi sunt acizii organici specifici – betacarotenul, substanţele pectice şi, nu în ultimul rând, micile cantităţi de acid oxalic şi fumaric.

Datorită acestui conţinut complex, prunele sunt considerate atât de medicina clasică şi modernă, cât şi de cea alternativă un real medicament profilactic şi curativ pentru multe afecţiuni: gută, ateroscleroză, hepatite, diabet, intoxicaţii alimentare, reumatism, stări toxice cauzate de poluare etc. Aceleaşi fructe au un efect pozitiv asupra hipertensivilor datorită potasiului şi unor acizi organici care fluidizează sângele. Totodată, compuşii prezenţi în prună scad colesterolul sangvin şi depunerile acestuia pe vasele de sânge. Iar cuprul împiedică formarea de cheaguri sangvine, scăzând riscul de tromboflebite.

Datorită fierului, prunele sunt şi un medicament antianemic şi antiastenic, decongestionează ficatul şi reduc riscul de apariţie a unor tipuri de ciroze. Prunele au efect laxativ şi, totodată, reduc riscul inflamaţiilor mucoasei digestive, scad activitatea intestinală şi au un efect eficient antihelmintic, adică împotriva paraziţilor intestinali. De asemenea, au un efect de reglare a absorbţiei glucozei din alimente, efect antipiretic (adică ajută la scăderea febrei) şi, nu în ultimul rând, diuretic şi de creştere a sistemului imunitar.

Prevenirea şi tratarea cancerelor incipiente

Încă din anii ’70 se ştia că prunele conţin o gamă largă de substanţe antioxidante care reduc efectul mutagen şi chiar cancerigen al radicalilor liberi.

Recent, biologii britanici au descoperit că unele anhidride, inclusiv cea oxalică, pot spori producţia unor proteine protectoare împotriva apariţiei unor dereglaje genetice. De asemenea, infimele cantităţi de acid oxalic sau anhidride din prune pot cupla unele proteine din celulele limfocitelor, care produc interferon şi interleukine. Aceste substanţe sunt compuşi organici foarte complecşi care pot distruge virusuri, celule străine, dar şi celulele canceroase care nu mai sunt recunoscute ca a fi proprii organismului. Prin aceste noi căi de acţiune, compuşii din prună, şi mai ales din coaja de prună, pot reduce semnificativ riscul de apariţie a celulelor maligne, adică a debutului cancerizării unui ţesut sau organ. Cercetătorii britanici de la Universitatea din Edinburgh, autori ai acestei descoperiri a anului 2009, consideră că un consum zilnic, chiar modest, de prune proaspete, poate scădea cu peste 25% riscul apariţiei cancerului. Aceştia recomandă consumul a 100-200 g prune cu coajă zilnic, la jumătate de oră după micul dejun, într-o cură din minimum 40 de zile la rând, în fiecare an. Este foarte important însă ca în primele 3 ore după consumul prunelor nedecojite să nu consumăm tării sau alimente ori băuturi foarte fierbinţi.

Protejează sistemul nervos

Aceiaşi cercetători britanici au descoperit că în pulpa de prună se regăsesc o serie de compuşi aminici ai acidului butiric şi hidroxi-butiric, care cresc producţia de acid gama-amino-butiric, numit în medicină GABA. Prin stimularea de GABA, majoritatea funcţiilor nervoase sunt revigorate, iar şansa apariţiei unor nevroze se reduce semnificativ. Aceşti combustibili butirici regăsiţi în cantităţi infime în prună au şi o serie de alte efecte benefice asupra sistemului nervos central şi mai ales asupra scoarţei cerebrale şi unii centri din trunchiul cerebral şi hipotalamus. S-a dovedit astfel că aceşti compuşi prezenţi în prună pot acţiona asupra producţiei de serotonină în anumite reţele de neouroni din creier. Serotonina este un compus organic fabricat de creier care are rolul de a transmite informaţii extrem de importante în sistemul nervos central, fiind esenţială în realizarea stărilor psihice. Astfel, ca urmare a facilităţii producţiei normale de serotonină în diferite zone nervoase ale creierului, compuşii din prună pot scădea şansa apariţiei nevrozelor depresive şi chiar a unor forme depresive de tip reactiv. Creşterea selectivă a producţiei serotoninei datorită consumului de prune obligă creierul să perceapă mai intens aspectul plăcut, pozitiv, al realităţii, al vieţii şi mai slab impactul negativ al unor evenimente sau circumstanţe stresante sau neplăcute.

Aceleaşi substanţe prezente în prună acţionează şi asupra reţelelor de neuroni care fac legătura între corpus nigrus, numit şi nucleul de substanţă neagră din mezencefal, şi hipotalamus. Datorită acestei acţiuni specifice are loc o „purificare” a impulsurilor electrice care determină inducerea somnului. Altfel spus, consumul regulat de prune ne ajută să adormim mai repede, dar şi să ne păstrăm un somn profund pe o durată optimă, în nevoia de refacere a potenţialului de funcţionare a creierului. Se poate spune că o cură de prune poate avea efectul unui medicament antidepresiv, antistres, avantajul fiind lipsa totală a toxicităţii compuşilor în comparaţie cu periculoasele medicamente.

Alţi compuşi din prună cu structură asemănătoare piridoxinei s-au dovedit a proteja sistemul nervos de efectele stresului psihic. La fel de importante pentru vitalitatea creierului sunt şi acţiunile seleniului şi mai ales magneziului conţinut în pulpa fructului.

Cititi mai multe pe income magazine.