Psihologii atrag atenţia asupra efectelor Facebook-ului!!! 80% dintre copii români au deja cont!

foto: socialnewsdaily.com

Pentru că tot ne place să fim pe primele locuri în toate topurile, iată că am reuşit această performanţă şi în ceea ce priveşte numărul copiilor care au cont de Facebook. Procentul este ameţitor, şi dacă în 2010 acesta era de numai 25%, în contextul actual, în care smartphone-urile au devenit un “must-have” al oricărui copil, procentul copiilor care au un cont pe reţelele de socializare online a ajuns la 80%, se arată într-un studiul european Net Children Go Mobile preluat de realitatea.net.
Şi ca să nu fie doar atât, chiar dacă, oficial, Facebook interzice accesul copiilor, 57% dintre copiii români cu vârste între 9 şi 16 ani au contul setat public. În alte ţări europene, procentul este, în medie, de numai 27%.
Psihologii susţin că accesul copiilor la Internet încă de la vârste foarte fragede, poate avea dezavantaje majore pentru dezvoltarea lor fizică şi mentală, iar în special accesul la internet pe telefonul mobil poate distrage atenţia acestora chiar şi la şcoală. Efectele se pot răsfrânge bineinteles asupra rezultatelor lor, dar cel mai important asupra vieţii lor sociale, copii reducând mult socializarea faţă în faţă, în favoarea celei on-line.
Directorul Centrului ReCreation Life Psihologul Maria Verdi susţine că principal cauză a acestui fenomen este adoptarea de către tot mai mulţi părinţi a stilului Nordic, extrem de permisiv de creştere şi educare.
“De mici, copiii nu au limite impuse, sunt lăsaţi să facă ce vor, până devin ei şefii casei. Există părinţi care pun în mâinile copilului tabletă, telefonul de la vârstă de 2 ani. La zile aniversare, cadourile ultimilor ani sunt tabletele, laptopurile, telefoanele. Copiii cu vârstă până într-un an sunt liniştiţi când plâng, cu muzică din telefon. La cel mult 2 ani, tot părinţii le fac cont de Facebook, unde postează albume cu poze. Sunt crescuţi cu Facebook şi alimentaţi cu internetul. Mediul online este surogatul părintelui. Iniţial părintele este mulţumit că are un copil cuminte, că stă în casă, se joacă pe internet. În timp, copilul socializează tot mai greu în real, comunică tot mai puţin cu părinţii, devine introvertit. Adicţia creată generează conflicte în relaţia părinte-copil”, susţine psihologul Maria Verdi, citată de sursa amintită.
Totodată, specialistul remarcă că, dacă li se interzice accesul online, copiii din ziua de azi devin agresivi. Acelaşi comportament îl manifestă şi în mediul şcolar.
“Când sunt deja la vârstă şcolară, manevrează cu profesionalism internetul. În timpul orei, mintea lor este online, pe Facebook. În momentele de neatenţie ale învăţătorului sau profesorului, ei comunică pe Facebook. Întrebaţi de ce procedează aşa, motivează că se plictisesc la şcoală. Avem copii foarte dotaţi, olimpici, dar în acelaşi timp asistăm la scădere a interesului faţă de şcoală, rezultatele se văd în examenele anuale, în simulările făcute înaintea examenelor. Creşterea procentului depresiei infantile devine îngrijorătoare. Actualul stil educaţional se pare că este depăşit, neatractiv pentru tânăra generaţie. Prea multă teorie, ghiozdane grele, încărcate, generatoare de scolioze şi plictiseală”, remarcă Verdi.
Într-o altă ordine de idei, Maria Verdi susţine că totuşi putem să-i “dezlipim” pe copii de lângă Facebook sau cel puţin îi putem ajută şi îndrumă s ail folosească moderat, în scopuri constructive pentru ei.
“Orice învăţ are şi dezvăţ. Copilul are nevoie de dragoste, de siguranţă, de autoritate. E bine să se ştie cine este părinte şi cine este copil în famile. Părintele care se comportă precum copilul, este neputincios, se roagă de copil, se ceartă cu copilul să lase internetul deoparte. Părintele autoritar critică, ameninţă. Părintele adult găseşte soluţii de înlocuire a netului excesiv cu activităţi generatoare de bine şi creativitate pentru copil. Vechile comportamente se înlocuiesc cu noi comportamente, cu răbdare, cu blândeţe. Părintele adult propune copilului să folosească Facebook pentru informaţii când sunt necesare şi îl ajută să se reintegreze în viaţă reală, ocupându-i timpul cu activităţi în natură, activităţi sportive, jocuri etc.”, mai declara specialistul citat de realitatea.net.
Aşa cum subliniază şi psihoterapeutul Maria Verdi sublinază, semnele de îngrijorare nu sunt numai diminuarea performanţelor şcolare. Acestea apar în general însoţite de afecţiuni fizice: dureri organice, deficit de vitamine, minerale, perturbări psihoemotionale. Aportul caloric mai mic decât necesarul zilnic şi slab calitativ produce stări de oboseală şi lentoare în gândire şi atenţie. Lipsa somnul perturbă funcţia cognitivă a creierului, iar orele petrecute în exces pe internet induc stări de agitaţie, foame excesivă, iar în plus produc şi dependenţă. Acestea asociate cu excesul de mâncare nesănătoasă şi sedentarismul specifice socializării virtuale, duc la obezitate infantilă.
“Părinţii interesaţi de copil păstrează permanent legătură cu şcoală. Merg la medic pentru a se asigura că fizic nu sunt motive de îngrijorare. Când un copil petrece mult timp pe internet, se simte singur. Are nevoie de comunicare, de socializare, de afecţiune. Părinţii responsabili aduc îmbunătăţiri timpului liber, petrec ore de calitate împreună cu copilul, mănâncă împreună, găsesc activităţi în care să-l implice, să-l facă util, îl motivează şi îl apreciază pentru lucrul bun făcut, îl orientează către prieteni reali, către natură, către mişcare-sport, către activităţi generatoare de creativitate, către grupuri de dezvoltare personală”, menţionează psihologul Maria Verdi. Totodată, dacă propunerea părinţilor este respinsă şi apar conflicte în relaţia părinte-copil, este necesară terapia copilului, afirmă specialistul.
“Prin terapie, copilul învaţă comportamente noi, îşi descoperă abilităţi, învaţă să socializeze, să îşi exprime emoţiile, să se adapteze mai uşor, să se înţeleagă mai bine, să fie mai afectuos, învaţă să-şi crească stima de sine, îşi dezvoltă inteligenţa emoţională”, încheie directorul Centrului ReCreation Life.