sâmbătă,decembrie 4, 2021

Fiecare copil se naşte cu o serie de reflexe înnăscute care pot da indicaţii referitoare la dezvoltarea sistemului nervos al acestuia. Iată care sunt cele mai importante şi cum se manifestă ele.

Reflexele  arhaice ale noului-născut

În timpul sarcinii, copilul a avut parte de protecţia mamei şi de hrana necesară. După naştere, trebuie singur să respire, să mănânce şi să se adapteze la noile condiţii de viaţă.

Deşi sistemul lui nervos nu este complet dezvoltat, nou-născutul reuşeşte să se integreze în lumea exterioară şi să răspundă stimulilor datorită unor reflexe neonatale care permit adaptarea instantanee la viaţă. Reflexele sale sunt înnăscute (nu este necesară învăţarea lor), automatice şi instinctive şi depind de o parte a creierului numită mezencefal (joacă un rol important şi în dezvoltarea vederii şi auzului copilului) şi de măduva spinării.

 

Respiraţia este primul reflex care apare imediat la naştere. Datorită primului plânset al celui mic, aerul pătrunde în plămâni şi îi dilată, activând respiraţia autonomă. Din acel moment, circulaţia cardio-pulmonară începe şi frecvenţa cardiacă poate atinge 180 de bătăi pe minut.

Suptul sau refluxul de sucţiune este fundamental pentru supravieţuirea nou-născutului, care îi va permite nu numai să se alimenteze, ci şi să găsească în această activitate plăcere şi confort. Se atinge obrazul sau buzele nou-născutului şi răspunsul constă în deschiderea gurii şi mişcări ritmice de supt. Reflexul este prezent de la naştere şi dispare de obicei în jurul vârstei de 1 an.

Apucarea. Nou-născutul are tendinţa de a apuca şi strânge imediat orice îi pică în mânuţă. Este suficient să atingă cu mâna sa mică ceva, că rapid, va strânge degetul sau obiectul respectiv cu care l-ai atins. Reflexul durează puţin, dar instinctul acesta este foarte prezent la cel mic. În jur de 3 luni dispare.

Reflexul tonic asimetric al gâtului se declanşează când cel mic este culcat pe burtă sau pe spate: îşi va ridica capul către partea preferată şi va întinde braţul şi piciorul pe aceeaşi parte, iar pe cealaltă le va întinde.

Reflexul Moro reprezintă un automatism motor care îl face pe micuţ să tresară la cel mai mic stimul vizual, tactil sau auditiv. Acest reflex începe să se dezvolte încă din burtica mamei, cam la 9-10 săptămâni după concepţie şi este dezvoltat complet la naștere. Imediat după naştere medicul îl verifică ridicând cu o mână uşor umerii bebeluşului la un unghi de 45 de grade, după care permite capului copilului să cadă uşor în cealaltă mână pentru a observa ce reacţii are. Absenţa reflexului Moro poate fi legată de: probleme cerebrale; tulburare a sistemului nervos; probleme cu tonusul muscular. Reflexul Moro începe să dispară în jurul vârstei de 2 luni. Dacă reflexul rămâne şi după vârsta de 6 luni este important să te adresezi pediatrului, pentru că nu este normal şi poate reprezenta o problemă cerebrală a copilului.

Reflexul Babinski (al degetelor de la picioare). Dacă atingi talpa bebeluşului, acesta va ridica imediat degetul mare, iar celelalte degete le va desface asemenea unui evantai. Acest automatism este prezent la bebeluş până la vârsta de 1 an.

Mersul automat. Dacă cel mic este susţinut de subsuori şi atinge o suprafaţă cu picioarele, şi le va mişca ca şi cum ar vrea să meargă. Aceste mişcări sunt “memoria” loviturilor de picioare pe care le dădea în burta mamei pentru a-şi face loc sau pentru a-şi schimba poziţia. Reflexul dispare către 6 săptămâni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *