Reflexele bebeluşilor
Bebeluşul se naşte cu o serie de reflexe, care au rolul de a-l ajuta să se adapteze în această lume nouă pentru el.
Ele apar din cauza faptului că sistemul nervos al bebeluşului nu este pe deplin format şi maturizat.
Toate aceste reflexe suportă tarnformari în timp, unele dispar de tot, altele se transformă în acte voluntare, inteligente.
Cel mai important dintre toate reflexele este suptul. Acesta îl ajută pe bebeluş să se hrănească. Acest reflex apare în jurul săptămânii 32 şi se formează în jurul săptămânii 36. Acesta este un punct important de care trebuie avut mare grijă la bebeluşii născuţi prematur, pentru că se nasc fără reflexul de supt sau cu un reflex foarte slab. În mod evident acest reflex dispare fiind înlocuit de un act voluntar în primele luni de viaţă.
Mulţi părinţi se bucură enorm când bebeluşul le strânge degetul, considerând că este un semn de afecţiune. Ei bine şi acesta este numai un gest reflex. Reflexul de apucare se declanşează când îi atingi palmă bebeluşului. Reflexul din păcate dispare destul de repede, undeva pană pe la 4-5 luni.
Când le atingi obrazul, bebeluşii întorc imediat capul spre mâna ta. Acest reflex de a răspunde imediat la stimul îi ajută să găsească hrană.
Reflexul Moro (reflexul de speriere sau îmbrăţişare) este reflexul ce se declanşează când bebeluşul se sperie de un zgomot puternic sau când capul îi cade pe spate. Bebeluşul va reacţiona prin deschiderea mâinilor şi picioarelor şi întinderea gâtului, ca şi cum ar vrea să îmbrăţişeze pe cineva sau obiectul salvator. Acest reflex dispare la 2-3 luni după naştere.
Reflexul mersului apare la bebeluşi încă de la naştere şi se manifestă atunci când ţii copilul în poziţie verticală, cu picioruşele pe o suprafaţă plană, acesta încercând să păşească. Reflexul dispare la 3-4 luni de la naştere şi reapare mai târziu, când încep să meargă cu adevărat.
Reflexul de înot este un reflex cu care bebeluşii se nasc, şi dispare la 4-5 luni. De aici şi tendinţa multor mămici de a naşte în apă. În multe ţări, părinţii profită de acest reflex şi îi duc la înot pe cei mici încă din primele luni de viaţă. Acest reflex nu trebuie încercat acasă, ci sub supravegherea persoanelor antrenate în acest sens.
Reflexul Babinski este reflexul prin care tălpiţa bebelusuli se arcuieşte uşor atunci când este atinsă. Este o reacţie inversă faţă de adulţi, şi dispare în jurul vârstei de 6 luni.
Reflexul de târâre: dacă bebeluşul este poziţionat poe burtică, tendinţa lui va fi de a-şi roţi capul într-o parte şi a se târî. Deşi musculatura încă nu îi permite această mişcare, instinctul există şi îi apară de sufocare. Mare atenţie la poziţionarea astfel pe suprafeţe moi pentru că se pot sufoca!
Adesea observăm că cel mic zâmbeşte în timpul somnului. Bunicii spun că vede îngeraşi. Ei bine şi acesta este numai un reflex al corpului în timpul somnului, în faza REM (Rapid Eye Movement). Abia după şase săptămâni avem de-a face cu un zâmbet declanşat de un stimul anume, dar nu un răspuns social, ci unul senzorial – zâmbeşte pentru că a atins un material moale, sau pentru că a simţit un miros frumos. Adevăratul zâmbet că se bucură la vederea noastră, apare după primele câteva luni de viaţă.
Mai există o serie de reflexe, pe care le păstrăm toată viaţă:
- Clipitul sau închiderea ochilor, la lumina puternică la apropierea unui obiectde ochiul nostru.
- Căscatul când ne este somn sau avem nevoie de o cantitate mai mare de oxigen
- Strănutul la simţirea unui miros puternic sau o alergie
- Tusea atunci când căile respiratorii sunt irritate sau obdurate cu un corp străin.
Medicul pediatru analizează permanent aceste reflexe, întrucât prezenţa lor indică o dezvoltare normal a copilului.
