Sărbătorile de Paşti la români
Sărbătorile de Paşti, sărbătoarea Învierii Domnului IIsus Hristos, este alături de sărbătoarea naşterii Mântuitorului, una din cele mai importante tradiţii la creştini.
Românii iubesc această sărbătoare, şi păstrează o serie de tradiţii şi obiceiuri vechi, pe care le transmit mai departe din generaţie în generaţie.
Cel mai cunoscut simbol al sărbătorilor de Paşti este oul.
În tradiţie, ouăle de Paşti, se adunau din cuibar în ziua de miercuri din cea de a patra săptămâna a Postului Mare. Această zi este denumită şi „miercurea Păresimilor”şi există credinţă că ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paşte.
Ziua în care se înroşesc sau se încondeiază ouăle este joia din săptămâna patimilor, cunoscută şi sub denumirea de Joia Mare. Ouăle de pe masă de Paşte, au o semnificaţie religioasă, şi anume simbolizează jertfa Mântuitorului, sângele vărsat şi bucuria Învierii. Tradiţional ele trebuie să fie, aşadar, întotdeauna roşii. Se practică însă şi alte culori galben care semnifică bucuria Învierii, negrul care semnifică suferinţă Mântuitorului, albastrul cerul senin, verde prospeţimea primăverii, etc.
Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună.Tradiţia mai spune că dacă ciocneşti un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, trebuie să te pregăteşti de nuntă.Ciocnitul ouălor este şi acesta făcut după reguli clare, din tradiţie, astfel persoana mai în vârstă sau barbatul ciocneste capul oului de capul oului ţinut în mână de partener, în timp ce rosteşte cunoscută formulă „Hristos a înviat”, iar celălat răspunde „Adevărat a înviat”.
Bucovinenii ciocnesc ouăle încondeiate “cap cu cap” în prima zi de Paşte şi abia de a două zi le ciocnesc şi “dos cu dos”.
Şi tot în Bucovina, cojile de ou sunt aruncate nu la coş, ci în rău. Pentru a anunţa astfel Sărbătoarea Sfintelor Paşti.
O altă tradiţie foarte importantă legată de această sărbătoare este lumina luată de la biserică şi adusă acasă, acesta fiind simbolul Învierii, ce reprezintă biruinţă vieţii asupra morţii şi a binelui asupra răului. Lumânarea de la Înviere nu se aruncă, ci este păstrată cu sfinţenie pentru a fi aprinsă la necazuri. Conform credinţei populare, lumânarea de Înviere se aprinde în faţă unei icoane în caz de primejdie sau necazuri mari, la cutremure şi vreme rea.
Sacrificarea mielului de Paşti se face de regulă în Vinerea Mare, reprezentând astfel sacrificiul lui Hristos răstignit pe cruce. Friptura de miel, stufatul şi dropul sunt feluri de mâncare care trebuie să se găsească pe masa de Paşte a tuturor creştinilor.
Pasca, nelipsită de la mesele creştinilor este un alt alt simbol al Paştelui şi al Învierii, forma sa rotundă având legătură cu soarele, cel ce este menit să crească şi să dea vigoare întegii vegetaţii şi oamenilor. Împletitura care se pune pe margini simbolizează generaţiile care se succed. Pe mijloc se află crucea răstignirii, făcută din două şuviţe de aluat, iar în cele patru locuri se pune brânză. Cozonacii impletiti se alătură şi ei acestei traditii de Paşti.
Pentru cei mici, cel mai aşteptat moment este venirea Iepuraşului. Se crede că Iepuraşul de Paşte îşi are originea în credinţele pre-cristiane ale fertilităţii. Iepurele, cel mai fertil animal, era perceput că un simbol al renaşterii întregii naturi la început de primăvară. Iepuraşul lasă cadouri pentru cei miciprin locuri ascunse, pe unde nici nu gândeşti, iar copiii sunt trimişi să le caute.
În Maramureş, în dimineaţa de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului, iar cei colindati dăruiesc fiecărui urător un ou roşu.
În Moldova oamenii pun dimineaţa când se trezesc, un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă ce trebuie să conţină monezi. Apoi copii se spală cu apă din vas şi se dau pe obraji cu cele două ouă, pentru a avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul. Şi pentru a avea un an plin de bogaţii.
În Bucovina, fetele merg în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă. în zorii zilei de Paşti, se spală pe faţă că să fie frumoase tot anul. Băieţii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele pe care le plac, iar ele pentru a răspunde pozitiv, trebuie să le oferă un ou roşu.
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor după care fiecare primeşte o linguriţă de paşti/anafură ce reprezintă pâine stropită cu puţin vin sfinţit. Se spune o rugăciune şi toţi se pun la masă.
Chiar dacă sunteţi traditionalisti sau nu, chiar dacă vă place să mâncaţi toate acele preparate de Paşti sau dimpotrivă nu agreaţi bucătăria bazată pe produse de provenienţă animală, sărbătoarea de Paşti în sine trebuie să reprezinte un moment de regăsire a celor dragi şi de întrunire a familiei. Într-o astfel de zi, nimeni nu ar trebui să petreacă singur, ci cu cei pe care îi poartă în suflet!
