Scleroza în plăci
Este principala cauză de handicap netraumatic la tinerii adulţi din zilele noastre. La noi sunt între 8.000 şi 10.000 de pacienţi. O parte sunt sub tratament, alţii nu. Apare între 20 şi 35 de ani, cu precădere. Cum se manifestă şi ce îi poate ajuta pe bolnavi?
Scleroza multimplă (SM) sau scleroza în plăci, cum mai este cunoscută se caracterizează prin distrugerea progresivă a membranei protectoare a nervilor creierului şi a măduvei spinării. SM se manifestă prin puseuri care pot lăsa numeroase sechele. Este o boală autoimună care afectează sistemul nervos. Mai exact, celulele imunitare atacă propriul sistem nervos, producând pierderea vederii, amorţeală, durere etc. Boala afectează femeile de două ori mai mult decât bărbaţii.
Încă nu au fost depistate cauzele care duc la apariţia bolii şi nici tratamente vindecătoare. Tratamentele care se fac în zilele noastre reuşesc să ţină boala pe loc, încetinindu-I evoluţia, dar nu există un medicament anume care să o vindece.
Pacienţii se chinuiesc să ducă o viaţă normală care îi ajută să uite de boală. Problema cea mai gravă este legată de afectarea motricităţii, a simţurilor şi a capacităţii cognitive.
Supraveghează-ţi greutatea
Ca şi în alte boli supraponderalitatea este nocivă. Persoanele care au o greutate mai mare au un risc crescut de a se îmbolnăvi mai devreme cu 1,6 până la 3,1 ani, faţă de cele cu greutate medie sau slabe. Alte cauze: infecţiiile cu virusul Epstein-Barr, aşa-numita boală a sărutului, luna naşterii- se pare că cei născuţi în luna mai sunt cei mai expuşi riscului, iar cei născuţi în luna noiembrie sunt cei mai feriţi de această boală, fumatul, expunerea insuficientă la soare şi carenţa de vitamina D. Recent s-a descopeit că vitamina D poate întârzia apariţia bolii. De aceea se recomandă expunerea la soarele verii, consumul de alimente bogate în vitamnia D cum ar fi uleiul de ficat de morun, somon, păstrăv, hering, ton.
Factorii genetici
SM este influenţată şi de factori genetici şi de mediu, ca orice boală autoimună. Genetic, cei care au avut boala în familia au un risc de 1 la 40 de a o moşteni. Pe lângă nivelul de vitamina D şi razele UV şi infecţiile căilor respiratorii au fost analizate pentru a vedea impactul asupra bolii. Nivelul de melatonină contează mult. Acest hormon a cărui producere este stimulată de obscuritate este eliberat în organism în cantitate mare când zilele devin mai scurte. Hormonul permite şi protejarea organsimului atenuând răspunsul imunitar. Din păcate însă, această scădere afectează starea de sănătate a organsimului care este mai expus diverşilor viruşi care circulă iarna. Pe de altă parte melatonina din farmacii antrenează o somnolenţă nedorită. De aceea se lucrează la descoperirea unui medicament care să fie şi eficace şi uşor de suportat.
