Sindromul biberonului se mai numeşte şi sindromul cariei de biberon şi apare în jurul vârstei de 3-4 ani. Este o consecinţă a utilizării exagerate a biberoanelor cu băuturi îndulcite.

sindromul-biberonului

Se pare că această „modă” nu este izolată. Sindromul biberonului atinge copiii odată cu eurpţia primilor dinţi. Este o consecinţă a faptului că atunci când copilul este agitat mulţi părinţi recurg la biberon pentru a-l calma. Mai mult, gestul e folosit şi după masă sau pe timpul nopţii.

Limitarea aportului de zahăr

Dacă băuturile nu ar fi îndulcite, ci ar conţine doar apă ar fi altceva. Dar părinţii pun în biberon suc de fructe, ceai îndulcit sau lapte fără zahăr. Riscul este acelaşi în oricare situaţie, fiindcă băuturile respective sunt bogate în hidraţi de carbon, direct responsabili cu producerea acizilor pe placa dentară şi deci cu risc crescut de carii. Ceea ce amplifică procesul este frecvenţa şi momentul administrării acestor biberoane. În timpul somnului salivarea este mult redusă şi nu poate asigura rolul său anti-carie la fel de eficient ca atunci când eşti treaz. De aceea, acţiunea produselor cariogene este mult mai rapidă şi distructivă noaptea.

Pericolul cariilor precoce

Biberonul pe post de calmare este o altă greşeală. La cele mai mici scâncete sau mofturi, părinţii oferă copilului biberonul „salvator”, plin cu băuturi dulci. De câte ori are chef, cel mic face o baie nefastă dinţilor săi, şi nu numai. Lichidele dulci contribuie la demineralizarea emailului dentar, dar pot produce şi probleme digestive. Pentru dinţi rezultatul nu întârzie să apară: leziuni profunde şi carii care distrug rapid dinţişorii de lapte ai copilului nostru. Mai ales incisivii superiori, apoi suferă molarii temporari, în cazuri mai avansate. Aceste probleme sunt însoţite şi de dureri care îl fac pe cel mic să fie agitat şi nervos.

13-oct

Opreşte extinderea leziunii

Cu cât creşte deficitul mineral al dinţilor , cu atât leziunea este mai mare. La început, suprafaţa dentară demineralizată are un aspect poros, ca de cretă. Fiind fragilă, va permite penetrarea elementelor agresive şi apariţia petelor brune. În faza următoare suprafaţa începe să se carieze. E momentul extracţiei, de obicei în serie, cu toate problemele pe care le implică: cel mic nu mai poate mesteca bine şi trece la alimente lichide sau semilichide, în loc să mănânce ce este potrivit vârstei. Apar astfel deficienţe osoase şi ortodontice, iar alimentaţia săracă duce la dezechilibre alimentare, tulburări gastrointestinale şi probleme de creştere. Nu sunt de neglijat nici defectele de pronunţie, perturbările estetice care pot crea complexe şi dificultăţi şcolare. Soluţia ultimă sunt aparatele dentare folosite până la apariţia dinţilor definitivi care poate fi ameninţată de acest mediu cariat.

Ce-i de făcut

Desigur, un control periodic la stomatolog, chiar dacă este vorba de dinţii de lapte, poate stopa la vreme problema, ca şi o igienă riguroasă a danturii. Dar şi evitarea sau eliminarea biberoanelor dulci este o soluţie.

Părinţii care consideră că dinţii de lapte nu trebuie îngrijiţi greşesc, fiindcă sunt la fel de importanţi ca şi cei permanenţi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *