Sovata – „staţiunea miracolelor“
Sovata a apărut pe harta staţiunilor balneoclimaterice renumite în Europa încă din anul 1850. Atât lacurile cu ape clorurate şi sodice, cât şi nămolul din ele, cu proprietăţi terapeutice, au făcut din această mică localitate o destinaţie ideală de vacanţă şi de tratament, indiferent de sezon. Staţiunea a devenit un punct de interes pentru publicul larg după ce profesorul doctor Iuliu Haţieganu de la Cluj a vorbit pentru prima dată, în urmă cu aproape 100 de ani, despre proprietăţile benefice ale apei sărate din Lacul Ursu şi ale nămolului de Sovata.
Stațiunea este indicată pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficiență ovariană, cervicită cronică, metrosalpingită cronică, sterilitate) dar și pentru afecţiuni degenerative, inflamatorii și reumatismale (spondiloză cervicală, dorsală și lombară, artroză, poliartroză, dureri articulare, tendinite, tendimiozită, poliartrită scapulohumerală), stări posttraumatismale (după operații vindecate la articulații, mușchi, oase, după luxații și entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze ușoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburări endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceraţii, acrocianoză).
Stațiunea beneficiază de dotari multiple (pentru băi calde, în cadă sau bazin, cu apă minerală sărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice și împachetări cu namol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalații pentru electroterapie și hidroterapie; saune; săli de gimnastică medicală; plaje pe malul Lacului Ursu și Lacului Aluniș etc.).
Lacurile din Sovata sunt renumite atât pentru efectul terapeutic, cât şi pentru fenomenul de heliotermie. Deasupra apei sărate, există un strat de apă proaspătă provenită din precipitaţii. Acest strat de apă proaspătă nu se amestecă cu apa sărată, ci se menţine la suprafaţă, acţionând ca un izolator termic. Astfel, temperatura apei din lacuri variază în funcţie de acumularea căldurii solare în apa sărată.
În Sovata există în total şase lacuri sărate, două cu apă dulce şi un alt lac sărat transformat în mlaştină (Lacul Şerpilor). Cele sărate sunt de tip carstic, formate în doline de sare în depresiuni mici sau mari, însă formarea lor este legată şi de exploatarea sării din trecut. Principalele lacuri din Sovata sunt: Lacul Ursu, Lacul Negru, Lacul Aluniş, Lacul Mierlei, Lacul Verde şi Lacul Roşu ca lacuri cu ape sărate şi Lacul Paraschiva şi Lacul Dulce ca lacuri cu apă dulce.
Dintre toate se remarcă Lacul Ursu, comoara staţiunii Sovata, unic în Europa, fiind unul dintre cele mai mari lacuri sărate, heliotherme din Europa. În trecut teritoriul acestui lac purta numele de Groapa lui Cristofor şi era străbătut de pârâul Criş-Topliţa. Numele provine de la localnici datorită faptului că se aseamănă cu o piele de urs întinsă, actuala formă căpătând-o în anul 1881.
Obiective turistice în zonă
Castelul Bethlen – Haller, Cetatea De Baltă – Alba
Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă este situat în partea de nord-est a localităţii, fiind menţionat documentar din secolul al XVII-lea. Între anii 1615-1624, a fost ridicat după modelul castelului Chambord din Franţa, de către principele Transilvaniei Gabriel Bethlen.
Salina Praid
Situată la 10 km de staţiunea Sovata, în judeţul Harghita, Salina Praid este una dintre cele mai mari mine de sare din ţară şi Europa.
Cetatea Făgăraş
Cetatea Făgăraşului este cel mai impunător monument al ţinutului, unul dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din întreaga ţară şi chiar din Europa.
Cetatea Balvanyos
Cetatea Balvanyos a fost construită în secolele XI – XII şi locuită până în secolul XVIII, fiind în proprietatea familei Apor ca dar din partea regelui Ladislau.
Cetatea Feldioara
Cetatea Feldioara astăzi oraş – se află pe malul stâng al Oltului, la 17 km nord-vest de Braşov. Numele de astăzi al localităţii este de origine maghiară, Föld-Vár însemnând „Cetate de pământ„, dar el nu a fost însă întotdeauna aşa. Varianta germană este Marienburg şi înseamnă „Oraşul Mariei„. Fecioara Maria era patroana Ordinului cavalerilor teutoni, iar cetatea de la Feldioara este una dintre fortificaţiile care pot fi atribuite acestora.
Cetatea Rupea
Cetatea Rupea este situată în localitatea Rupea din judeţul Braşov pe un masiv de bazalt, în apropierea drumului ce leagă Transilvania de Moldova şi Ţara Românească. Cetatea Rupea a fost ridicată pe ruinele unor cetăţi mult mai vechi, încă de pe timpul dacilor, numita Rumidava. fiind pe o poziţie înaltă, de pe dealul Cohalmului, îţi oferă o privelişte până pe Podişului Târnavelor şi o transformă într-o locaţie strategică de invidiat.
Turnul Croitorilor – Sighişoara
Turnul Croitorilor este situat în zona celei de a doua porţi de acces în cetate, el mai fiind numit şi Turnul cel mare al Porţii din spate. Datând probabil de la sfârşitul secolului al XIII-lea, ori din secolul al XIV-lea, el ni se înfăţişează cu arhitectură de o mare simplitate şi masivitate.
Cetatea Mediaşului
„Civitas Mediensis” și-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri și bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porți principale și 4 secundare de acces în vechea cetate.
Cetatea Medievală Târgu Mureş
Cetatea medievală se află în centrul municipiului Târgu Mureș. Construită la începutul secolului XVII, având ziduri și bastioane puternice, bine păstrate până astăzi, cetatea prezintă în incinta acesteia o biserică reformată cu o arhitectură gotică din secolul XIV-lea.
