Transfăgărăşan – cea mai celebră şosea a României şi obiectivele spectaculoase ale zonei

0
Transfăgărăşan
Foto: fromtransylvaniawithlove.wordpress.com

Peisajul este mirific, iar diferenţele de nivel şi serpentinele se constituie într-o provocare atât pentru maşini cât şi pentru şoferi. Din păcate, din cauza condiţiilor meteorologice, în fiecare an Transfăgărăşanul este deschis doar câteva luni pe an, începând din iulie şi până în octombrie.

Transfăgărăşanul leagă Ardealul de Muntenia şi are două benzi care se întind pe o lungime de 92 de kilometri. Pe întregul traseu sunt construite 27 de viaducte şi poduri precum şi cel mai lung tunel, de la Capra la Bâlea Lac, de 887 de metri, care străbate muntele Paltinul. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici. Banda de circulaţie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri lăţime şi un trotuar de un metru lăţime.

La realizarea celor 92 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au făcut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri pătraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri şi 740 de lămpi de iluminat.

 

Obiectivele turistice din Transfăgărăşan

Cascada Bâlea – situată între vârfurile Moldoveanu şi Negoiu, la peste 1200 de metri altitudine, este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 de metri. Accesul se poate face cu maşina până la Cabana Bâlea Cascadă iar de acolo pe jos, pe un traseu ce durează aproximativ o oră.

Cascada Bâlea
Foto: descoperalocuri.ro

Lacul glaciar Bâlea – este punctul de înălţime maximă al Transfăgărăşanului. Lacul Bâlea este un lac glaciar, care s-a format într-o depresiune înconjurată de masive muntoase înalte. Lacul este situat la o altitudine de 2040 de metri, are o lungime de 360 de metri, o suprafaţă de 4,6 hectare şi o adâncime de aproximativ 11 metri. Lângă lac se află mai multe cabane; prima cabană a fost ridicată în anul 1904. Iarna, cand Transfăgărăşanul este închis, accesul la Bâlea Lac se face cu telecabina, de la Cabana Bâlea Cascadă. Din 1932, lacul şi circa 180 de hectare din jur au fost declarate rezervaţie ştiinţifică.

Lacul glaciar Bâlea
Foto: hihostels-romania.ro

Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac funcţionează iarna, timp de trei luni. Este unul dintre puţinele hoteluri de gheaţă din Europa de Est. Primul hotel a fost realizat în anul 2006 iar de atunci tradiţia se repetă în fiecare an. Hotelul este construit sub forma unui iglu, are în jur de 14 – 16 camere şi un bar construit în gheaţă.

Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac
Foto: castel2000.ro

Lacul Capra aflat la o altitudine de 2230 de metri, la poalele Vârfului Capra, are o adâncime de 11 metri şi o culoare albastră superbă. În partea de sud a lacului se află un platou potrivit pentru campare, ce oferă şi o privelişte minunată asupra munţilor.

Lacul Capra
Foto: alpinet.org

Barajul Vidraru construcţia lui a durat 5 ani şi a presupus numeroase sacrificii omeneşti. Este cel mai înalt baraj din România, cu o înălţime de 166 de metri dar şi cel mai mare baraj în arc de la noi din ţară. La inaugurare ocupa locul 5 în Europa şi locul 9 în lume în categoria barajelor în arc. Mândria inginerilor care au construit barajul este centrala electrică, ea fiind amplasată în subteran, în masivul Cetăţuia la o adâncime de 104 metri. De pe baraj se poate practica bungee-jumping-ul.

Barajul Vidraru
Foto: calatorii.myfreeforum.ro

Lacul Vidraru a fost creat in 1965 pentru a poduce energie electrică; are o lungime de 14 kilometri, lăţimea maximă este de 2,2 kilometri, o suprafaţă totală de 870 de hectare şi o adâncime de 155 de metri. Peste lac şi baraj domină statuia lui Prometeu, ridicată pe muntele Pleaşa; aceasta a fost construită în anul 1965 şi îl înfăţişează pe eroul mitologic Prometeu cu un fulger în mână, simbol al electricităţii.

Lacul Vidraru
Foto: trekearth.com

Cetatea Poenari în prezent este o ruină, dar în trecut a servit ca reşedinţă secundară a lui Vlad Ţepeş şi a fost construită pe post de fortăreaţă împotriva turcilor. Există o scară cu 1480 de trepte ce duc sus la cetate. Tot ce se mai poate vedea sunt nişte ziduri groase şi peisajele cu munţii Făgăraş.

Cetatea Poenari
Foto: adevaruldespredaci.ro

About Author

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *