Unica rezervaţie a biosferei, Delta Dunării este o comoară de nepreţuit

Numită şi „locul unde se plămădeşte un nou uscat”, Delta Dunării este un teritoriu format acum 13.000 de ani care este al treilea ţinut mlăştinos ca mărime din lume. Din 1991 a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, fiind unica Deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei.

Dunărea este singurul fluviu de pe planetă care străbate 10 ţări, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, şi patru capitale Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad.

Delta Dunării găzduieşte peste 1830 de specii de copaci şi plante, peste 2440 de specii de insecte, 91 de specii de moluşte, 11 specii de reptile, 10 specii de amfibieni, 320 de specii de păsări, 44 de specii de mamifere, foarte multe dintre acestea fiind declarate specii unice şi monumente ale naturii şi 133 de specii de peşti.

 

Atracţii în Delta Dunării

Cetatea bizantină Prislava – situată pe malul drept al braţului Sfântu Gheorghe, este un important centru de tip urban din secolele X- XIV, este suprapusă în totalitate de către localitate. Incinta fortificată a fost prevăzută cu turnuri masive de formă rectangulară, dintre care două au fost reperate şi cercetate (proprietate privată). Turnul de vest şi zidul de incintă sunt suprapuse de construcţii (proprietate privată, punct vizitabil). O parte din zidul estic cu turn, a fost pus în valoare sub forma unei construcţii de protecţie amenajată deasupra monumentului (punct vizitabil). În zona de nord a aşezării, foarte aproape de punctul de traversare al Dunării cu bacul spre Deltă, a fost descoperită instalaţia portuară a cetăţii (punct vizitabil).

Cetatea getică Piatra lui Sava – deal fortificat, situat la 4 km de fluviul Dunărea, această vecinătate şi-a pus amprenta asupra vieţii economice şi sociale a comunei Bestepe.

Rezervaţia Dealurile Bestepe – datorită solurilor cu substrat calcaros şi silicios, a dus la creşterea numărului de specii pe cale de dispariţie. Dealurile Bestepe cu peisaj impunător, cu altitudine de la 243 m până la 171 m, sunt favorabile practicării sporturilor aeronautice (parapantă şi deltaplan).

Vestigiile cetăţii Salsovia – din timpul imperiului romano-bizantin, sunt amplasate pe un promontoriu la baza căruia se află braţul Sf. Gheorghe. Cetatea a funcţionat drept castru militar încă din prima jumatate a sec. III, ulterior, ca anexă la Legiunile militare romane.

Casa Pescarului – mini-muzeu (intrarea libera) care oferă secvenţe din viaţa comunităţilor de pescari din Delta Dunării. Sunt prezentate obiecte funcţionale din gospodărie, diverse produse de manufactură practică meşteşugărească, scene din viaţa domestică a familiilor tradiţionale de pescari. Pe durata sezonului estival, Casa Pescarului găzduieşte expoziţii temporare tematice.

Portul Industrial Mahmudia – în nordul amplasamentului se află braţul Sf. Gheorghe, acest braţ al Dunării delimitând Rezervaţia Biosferei – Deltei Dunării; de asemenea, amonte de localitatea Mahmudia, se află ruinele fortăreţei romano-bizantine Salsovia (322 d. Hr.)

Rezervaţia naturală Periteasca-Leahova – situată în complexul lagunar Razim-Sinoe, zona reprezintă un mozaic de grinduri şi lacuri puţin adânci care se află într-un proces continuu de îndulcire după închiderea legăturii cu Marea Neagră. Cuprinde lacurile Leahova Mare şi Mică, Periteasca, Pahane, Cosna, Insula Bisericuţa şi o serie de grinduri nisipoase. Aici au fost identificate trei specii endemice de moluşte şi numeroase specii de păsări care se opresc aici pentru hrănire şi popas, precum gâsca cu gât roşu, pelicani, raţe, califari. Pe soiurile de litoral, scăldate de apele lacului Razim şi ale Mării Negre cresc puţine plante cu adaptări speciale: pătlagina de nisip, varza de mare, etc.

Lacul Agighiol – este un lac sărat cu nămoluri indicate în tratarea bolilor reumatice.

Dealul Agighiol – localitatea Agighiol este cunoscută în lumea întreagă ca un important punct fosilifer triasic. Punctul fosilifer de la Agighiol, situat în Dealul Pietrosu, se desfăşoară pe o suprafaţă de 3 hectare. Pe teritoriul său a fost descoperit un tumul ce adăpostea un mormânt princiar, datat de arheologi sec. 4 – 2 I.Hr.

Tezaurul de la Agighiol – reprezintă moştenirea voievodului din perioada dacică de dinaintea lui Burebista (82-44 i.Hr.), şi anume Basaraba. Este unul dintre cele mai reprezentative tezaure pentru arta tracogetică de pe teritoriul Dobrogei. Tezaurul este de o importanţă deosebită, deoarece poate stabili o punte de legătură între lumea geto-dacică antică şi societatea feudală românească, ceea ce demonstrează, implicit, continuitatea şi permanenta şedere a strămoşilor noştri pe aceste teritorii.

Rezervaţia geologică Agighiol – singura rezervaţie de fosile marine din Europa, este situată în partea nordică a Lacului Razelm, între Dealul Redi şi Agighiol.

Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării – la etaj se află minigrădina botanică, diorame cu flora şi fauna, prezentarea de obiecte tradiţionale, folosite de către localnicii Deltei, sala de joacă pentru copii, sala de conferinţe. La demisol se află acvariile, poate cea mai captivantă secţiune a muzeului.

Cetatea Romana de la Halmyris – se găsește pe teritoriul actualei localități Murighiol. Cetatea are o formă trapezoidală cu latura mică spre nord. În sistemul defensiv sunt incluse 15 turnuri și valul de apărare. Lângă cetate se găsește așezarea civilă de epocă romană, atestată printr-o inscripție (unicat în Imperiul Roman) care menționează „satul mariarilor”, aparținători flotei dunărene Classis Flavia Moesica. Tot la Halmyris, în cripta basilicii, au fost descoperite moaștele celor mai vechi martiri creștini atestați în Dobrogea, Epictet și Astion. Cetatea a continuat sa funcționeze până la începutul secolului al VII-lea d. Hr.

Rezervaţia Sf. Gheorghe – Palade – Perisor – Zatoane – o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăştinoase, ape fluviale şi salmastre, bălţi nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Zatoane, în special, sunt locuri de pasaj, de popas şi de clocit pentru lebedele mut, stârcii albi, roşii şi galbeni, ţigănuşi, lopătari.

Insula Sacalin – este o insulă apărută în anul 1897, la sud de vărsarea Braţului Sf.Gheorghe având o suprafaţă de aproximativ 500 ha.

Mănăstirea Halmyris – hramul Mănăstirii, Sfinţii Mucenici Epictet şi Astion (cele mai vechi Sfinte Moaşte descoperite la noi în ţară, anul 280 după Hristos) se sărbătoreşte la data de 8 iulie. Cel de-al doilea hram, Sfinţii Montanus Preotul şi soţia sa Maxima se sărbătoreşte în data de 26 martie.

Muzeul de Istorie şi Arheologie Tulcea – este organizat în două pavilioane – primul păstrat în forma din 1975, adăposteşte vestigii din epocile greco-romană, romano-bizantină, medievală timpurie şi evul mediu dezvoltat; al doilea , reorganizat radical în 1995, este rezervat preistoriei şi protoistoriei Nordului Dobrogei (parter) şi expoziţiilor temporare (etaj).

Complexul lagunar Razim – Sinoe – cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară, iniţial ocupată de apele maritime şi care a fost segmentată ulterior prin formare de cordoane şi grinduri. În ultimele decenii complexul a suferit transformări foarte mari datorită acţiunii umane. În perimetrul complexului se găsesc şi câteva insule, dintre care cele mai importante sunt insula Popina, insula Bisericuţa şi insula Grădiştea.

Farul din Sulina – planurile şi construcţia acestui obiectiv, au fost realizate de către inginerii englezi Ch. Hartley şi M. Engelhardt care au participat, de asemenea şi la realizarea planurilor de construire a canalului navigabil precum şi cele de întreţinere permanentă a braţului Sulina.

Cetatea Greco – Romana Argamum – este prima localitate de pe teritoriul de astăzi al României menţionată într-un izvor antic (Hecataios, Periegesis). A fost întemeiată la mijlocul sec. VII a.Chr. de către grecii din Asia Mică cu cel puţin o generaţie înaintea cetăţii Istros / Histria, într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului şi din prima epocă a fierului.

Insula Popina – este situată în nordul lacului Razelm, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile şi Sarinasuf şi a localităţii Iazurile. În perioada 1948-1994, Insula Popina a fost rezervaţie naturală, după 1994 devenind zonă strict protejată din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Insula, fiind izolată de continent, a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice stepei dobrogene, caracteristice zonelor stepice, constituind locul de cuibărire a unor păsări dar şi habitatul unor reptile şi insecte, unele dintre ele destul de periculoase. Aici se întâlneşte planta endemica Ornithogalum oreoides precum şi una dintre cele mai veninoase specii de păianjen, numit şi văduva neagră. Insula Popina este singurul loc din ţară unde găsim lacusta Isophya dobrogensis. În zonele stâncoase de ţărm se pot întâlni exemplare de şarpe de apă iar în zonele argiloase câteva perechi de califar alb.

Mănăstirea Stipoc – singura mănăstire situată în Delta Dunării, amplasată pe grindul Stipoc, în apropiere de Chilia.

Lacul Saraturi – rezervaţie naturală (zoologică), cu ape puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic. Hrana abundentă şi variată precum şi faptul că acest lac îngheaţă greu datorită concentraţiei ridicate în săruri, face ca Lacul Saraturi să cunoască o abundenţă de păsări tot timpul anului. Aici cuibărind specii ca pescăruşi, chira de baltă, piciorongul, raţa cu ciuf şi prundăraşul de sărătură. Lacul Saraturi este singurul loc unde se găsesc cele două specii de lebede de vară (Cygnus olor) şi lebede de iarnă (Cygnus cygnus) împreună. Tot aici există depozite de nămoluri negre sapropelice cu calităţi terapeutice.

Refugiul Uzlina – rezervaţie naturală (zoologică), găzduieşte una din cele mai mari colonii de Ardeide. Reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare şi de cuibărit pentru califarul alb.

Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Tulcea – construcţia are la bază un proiect elaborat în 1924. Patrimoniul muzeului reflectă, prin diversitatea colecţiilor, un model cultural unic generat, în Dobrogea, de convieţuirea etnică dintre romani şi celelalte populaţii (aromâni, bulgari, turci, tătari, ruşi-lipoveni, ucraineni, greci etc).

 

Curiozităţi despre Delta Dunării:

• este cel mai nou pământ din Europa (creşte cu 40 m de pământ în fiecare an).
• cel mai mic peşte semnalat este un guvid (Knipowitschia cameliae), care a avut o lungime ce nu depăşea 3.2 cm şi a fost semnalat recent la Portiţa.
• este a doua deltă ca mărime din Europa (cea a Volgăi deţine primul loc) şi ocupă locul 23 în lume.
• este a treia ca importanţă ecologică din cele 300 de rezervaţii naturale din lume.
• este una dintre cele mai mari şi compacte zone de stuf din lume (240.000 ha).
• cele mai longevive animale din Delta Dunării sunt broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera) şi broasca ţestoasă de apă (Emy obicularis ), care pot atinge cca 120 de ani.
• este locul cu cea mai bogată fauna ornitologică din lume (peste 250 specii).
• este locul în care se găsesc specii de păsări foarte rare şi pe cale de dispariţie, cum ar fi pelicani dalmaţieni, cormorani mici, gâşte cu pieptul roşu sau Pelecanus crispus, Pelecanus onocrateus, Egreta albă, Egreta garzeta.
• dispune de pescării cu aprox. 90 de specii de peşti de apă dulce, sălcie şi sărată, specii locale sau migratoare, printre care se numărăşi unele rare ca Acipenseriada.
• este una dintre puţinele zone din lume unde îşi găsesc adăpost mamifere precum Mustrella Lutreola şi oterul (Lutra lutra).

About Author