Zmeura, un excelent “medicament” anti-îmbătrânire
Deşi e nesigură, istoria zmeurei începe în preistorie, originea ei fiind plasată în zonele submontane (până în 1500 m altitudine), cu climă temperată, din Europa şi Asia (din estul Turciei, până în China şi Japonia).
Denumirea ştiinţifică a plantei se leagă de o legendă, potrivit căreia Ida, fiica regelui din insula Creta, una dintre nimfele care îl îngrijeau pe Zeus, a vrut să culeagă zmeură pentru a-l îngriji pe viitorul stăpân din Olimp (la vremea aceea, copil), dar s-a înţepat în spinii zmeurului, iar fructele, iniţial albe, au luat culoarea sângelui. Naturalistul suedez, din secolul al XVIII-lea, Carl Linne, este cel care denumeşte zmeurul – Rubus idaeus – făcând o concesie legendei, dar şi în amintirea lui Plinius cel Bătrân, care, în lucrarea sa – “Istoria naturală” (secolul I d.Hr.) – descrie Muntele Ida, din Creta, ca fiind încărcat de arbuşti de zmeur, despre care marele învăţat al Antichităţii mărturiseşte că, până la vremea aceea, nu i-a mai întâlnit în nicio parte a Europei.
Abia în secolul al XX-lea, acest arbust a început să fie cultivat pe scară largă, pentru valorificarea fructelor atât de preţioase, de-a lungul secolelor, ajungându-se la varietăţi ameliorate, cu fructe mari şi foarte parfumate.
În prezent, cea mai mare producătoare de zmeură este Rusia, cu aproximativ 20 000 de tone anual, urmată de Canada (12 000 tone), Franţa (7 000 tone) etc. În total, la nivel mondial, în fiecare an se comercializează în jur de 400 000 de tone de zmeură, în afară de micile producţii din gospodăriile familiale.
Zmeura conţine puţine calorii (38 kcal/100g) şi este foarte bogată în calciu, fier, fosfor şi vitamine (mai ales vitamina C, dar şi A, B). Pigmenţii roşii au un efect similar vitaminei P. Glucidele conţin fructoză, glucoză şi pentoză. Este un fruct bogat în acizi organici (comparabil, din acest punct de vedere, cu portocala si ananasul), ceea ce explică gustul uşor acrişor al zmeurei.
Beneficiile consumului de zmeură:
- eficient în inhibarea cancerului de colon, de esofag, ficat, plămâni, limbă şi de piele.
- accelerează tranzitul intestinal.
- inhibă dezvoltarea cancerului de piele, de colon şi mamar.
- ajută la inhibarea secreţiei de histamine, ceea ce minimizează reacţiile alergice.
- întârzie efectele îmbătrânirii (inclusiv cele asupra funcţiilor mintale).
- ajută la stimularea sistemului imunitar.
- reduce riscul apariţiei afecţiunilor cardiace.
- ajută procesul de concepţie şi reduce riscul avortului spontan.
- are efecte tonice asupra organismului.
- inhibă arteroscleroza.
- diminuează durerile asociate cu artrita şi alte afecţiuni inflamatorii.
- stimulează producerea colagenului, menţinând tenul impecabil, împiedicând astfel apariţia ridurilor de expresie.
- combate degenerescenţa maculară.
- ajută la îmbunătăţirea tranzitului intestinal si la scăderea colesterolului din sânge.
- reglează natural glicemia.
- ajută la eliminarea bacteriilor şi a ciupercilor care se pot dezvolta pe suprafaţa pielii, prevenind infecţiile şi apariţia coşurilor.
- previne răcelile, bronşitele, bolile pulmonare.
- încetinesc procesul de îmbătrânire prin neutralizarea radicalilor liberi din corp.
- ameliorează răguşeala.
- ajută la menţinerea greutăţii corpului.
- scade nivelul colesterolului, protejând vasele sangvine de depunerile de grăsime prevenind astfel instalarea unor afecţiuni severe.
Ceaiul de frunze de zmeură are următoarele efecte:
- Reduce sângerările din timpul menstruaţiei, relaxează uterul, întăreşte pereţii uterini şi diminuează spasmele intestinale şi crampele menstruale.
- Sporeşte lactaţia.
- Susţine sănătatea unghiilor, a oaselor, a dinţilor, a gingiei şi a pielii.
- Combate diareea şi greţurile de dimineaţă.
- Poate reduce perioada de travaliu, ceaiul de frunze de zmeură considerându-se a combate naşterea prematură sau întârziată. Există încă dezbateri cu privire la consumul ceaiului de frunze de zmeură în perioada sarcinii, de aceea, înainte de a apela la astfel de supliment, consultaţi un medic.
